CSJ. Decizia nr. 6/2003. Contencios. Recurs anulare partiala a autorizatiei de construire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 6/2003
Dosar nr. 42/2002
Şedinţa publică din 14 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 1 martie 2001, reclamantul B.R. a chemat în judecată Primăria municipiului Bucureşti, solicitând anularea parţială a autorizaţiei de construire nr. 27 V din 25 august 2000, eliberată pârâtei V.T., suspendarea executării autorizaţiei cu privire la lucrările de închidere a scării şi obligarea primei pârâte, la cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a cumpărat de la P.D., cu act autentic, imobilul situat în Bucureşti, alcătuit din garsoniera de la parter şi o cotă indiviză asupra părţilor comune din imobil, care prin natura lor sunt de folosinţă comună.
Prin actul de partaj voluntar încheiat la 5 martie 1993, intervenit între reclamant şi soţii P., a fost partajată uscătoria imobilului, stabilindu-se că atât scara de acces la uscătorie, cât şi holul de intrare în uscătorie, să rămână în proprietate comună.
S-a mai precizat că scara exterioară de acces la uscătoria de la mansardă, este cea la care se referă autorizaţia nr. 27 V din 25 august 2000 şi care îi include accesul la uscătorie.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1389 din 18 octombrie 2001, a respins acţiunea.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamantul B.R., susţinând, în esenţă, că instanţa a reţinut o situaţie de fapt incorectă, că în realitate scara de la mansardă serveşte numai pentru realizarea accesului său la mansardă, proprietatea sa exclusivă.
Recursul este nefondat.
Susţinerea recurentului potrivit căreia îi este interzis accesul la mansarda, proprietatea sa, este infirmată de interogatoriul ce i-a fost luat de instanţa de fond, în care recunoaşte că accesul la uscătoria de la mansardă se face pe scara exterioară, care se află pe proprietatea sa.
Aşadar, închiderea scării de acces de către pârâtă cu un panou, nu-l împiedică pe recurentul-reclamant să folosească această scară.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat de reclamant se va respinge ca nefondat.
Reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecată în favoarea intimatei, potrivit dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul B.R., împotriva sentinţei civile nr. 1389 din 18 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata sumei de 7 milioane le,i cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei V.T.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 598/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 60/2003. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
