Drepturi reglementate prin O.G. nr. 105/1999. Persoanele beneficiare
| Comentarii |
|
Drepturile compensatorii se cuvin numai persoanelor persecutate în cazurile ţi în sensul reglementate prin O.G. nr. 105/1999, iar nu şi persoanelor care s-au refugiat ca urmare a unor evenimente de război, fără a fi persecutate etnic.
(Secţia de contencios administrativ, decizia nr. 845 din 6 februarie 2003)
Prin sentinţa civilă nr. 436/2001, Curtea de Apel Cluj, Secţia comercială şi de contencios administrativ a respins acţiunea formulată de reclamantul C.P.P. împotriva Casei Judeţene de pensii Maramureş prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 2999/10.07.2001 a Comisiei pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999.
Curtea de Apel, a reţinut în esenţă, că situaţia reclamantului nu se încadrează în prevederile art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, aprobate prin Legea nr. 189/2000.
împotriva acestei soluţii a formulat recurs reclamantul susţinând în esenţă, că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit prevederile legale în
materie, ignorând că noţiunea de strămutat este similară cu cea de refugiat, iar din probele administrate a rezultat că el a fost nevoit să se refugieze la data de 1 februarie 1944 din localitatea de domiciliu Rădăuţi, judeţul Suceava ca urmare a intrării trupelor sovietice pe teritoriul României.
Recursul este nefondat.
La 1 februarie 1944, reclamantul a părăsit localitatea de domiciliu (oraşul Rădăuţi) judeţul Suceava şi s-a stabilit pentru o perioadă în oraşul Corabia judeţul Romaneşti, refugiindu-se ca urmare a evenimentelor legate de intrarea şi înaintarea trupelor sovietice pe teritoriul României, în cel de al doilea război mondial.
Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începerea de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această ordonanţă persoana, cetăţean român, care în perioada arătată a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Potrivit art. 2 din Normele de aplicare a Ordonanţei guvernului nr. 105/1999 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 127/2002, prin persoană strămutată în altă localitate, în sensul acestei ordonanţe, se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost nevoită să îşi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice, între altele fiind enumerate şi persoanele refugiate.
Dar acest refugiu trebuie să fie produs ca urmare a persecuţiilor la care fusese supusă persoana respectivă, din motive etnice.
Or, în cauză, reclamantul a fost nevoit să se refugieze din localitatea de domiciliu ca urmare a unor evenimente de război: intrarea şi înaintarea pe teritoriul României a trupelor sovietice, în cadrul operaţiunilor militare din a doua parte a celui de-al doilea război mondial.
Este de necontestat că şi persoanele care s-au refugiat din localităţile de domiciliu ca urmare a unor evenimente de război au avut de suferit toate consecinţele nefavorabile situaţiei de refugiat, dar legiuitorul, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, nu a urmărit să acorde drepturi compensatorii şi acestei categorii de persoane.
Astfel fiind, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← Patrimoniul cultural naţional. Clasarea sau radierea unui bun... | Avocat. Refuzul primirii în profesie cu scutire de examen.... → |
|---|
Ar fi avut dreptul(ca strămutați) la beneficiile prevăzute de legislația Românească?