ICCJ. Decizia nr. 4715/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 4715/2004
Dosar nr. 2210/2004
Şedinţa publică din 25 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, sub nr. 2423 din 5 august 2003, reclamanta D.E. a contestat hotărârea nr. 3397 din 21 februarie 2003, solicitând în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, să se constate că perioada martie 1944 - 6 martie 1945 se încadrează în art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru stabilirea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivare, reclamanta a arătat că împotriva hotărârii nr. 3397 din 21 februarie 2003, emisă de pârâtă, prin care i-a fost respinsă cererea, a formulat contestaţie, în susţinerea căreia a depus declaraţia a doi martori, acte de stare civilă, de studii, de activitate a părinţilor săi, prin care a dovedit încadrarea în condiţiile Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1604 din 15 octombrie 2003 şi a încheierii de rectificare a erorii materiale din 14 ianuarie 2004, a admis acţiunea reclamantei, a anulat hotărârea emisă de pârâtă, obligând-o pe aceasta, la emiterea unei noi hotărâri prin care să îi recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000, art. 1 lit. c), pentru perioada martie 1944 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor corespunzătoare, începând cu 1 septembrie 2003.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că în condiţiile normelor legale în materie, art. 4 din HG nr. 127/2002 şi a Legii nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, reclamanta a făcut dovada că perioada martie 1944 - 6 martie 1945 se încadrează în condiţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, obligând pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i stabilească reclamantei, calitatea de beneficiară a art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada solicitată, respectiv martie 1944 - 6 martie 1945.
Împotriva sentinţei astfel pronunţate a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, arătând că instanţa a încălcat prevederile Legii nr. 189/2000, întrucât obligând la anularea actului administrativ şi la acordarea drepturilor date cererii iniţiale, a ignorat faptul că petenta, la dosarul depus la Comisie, nu a alăturat dovezile necesare, iar declaraţia martorilor, depusă în faţa instanţei, este ulterioară emiterii hotărârii.
Recursul este nefondat, pentru cele ce urmează:
Conform dovezilor de la dosar, rezultă că reclamanta s-a născut la 30 aprilie 1938, la Târgu Mureş, fiind fiica lui H.I. şi H.M., iar din declaraţiile autentificate ale martorilor şi depuse în susţinerea contestaţiei, rezultă că din martie 1944, reclamanta împreună cu familia sa, s-a refugiat din Chişinău, în oraşul Câmpulung Muscel, situaţie în care reclamanta intră sub incidenţa dispoziţiilor legale în materie, respectiv Legea nr. 189/2000, art. 1 lit. c).
În atare situaţie, soluţia instanţei de fond este temeinică şi legală şi se fundamentează pe dovezi concludente, în raport cu care motivul invocat de recurentă nu poate fi reţinut.
Este adevărat că la momentul depunerii cererii, petiţionara nu alăturase petiţiei sale, toate dovezile necesare, dar nimic nu o împiedică la completarea dovezilor, aşa cum a şi făcut, fapt confirmat chiar de reclamantă, care justifică temeinicia cererii sale şi justeţea sentinţei.
În consecinţă, faţă de cele de mai sus, recursul se priveşte ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1604 din 15 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 4714/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 4717/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|