ICCJ. Decizia nr. 4719/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 4719/2004
Dosar nr. 4603/2003
Şedinţa publică din 25 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, sub nr. 5975 din 5 august 2003, reclamantul I.I. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş, solicitând anularea hotărârii nr. 7105 din 8 august 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia de a-i stabili calitatea de persoană strămutată.
În motivare, reclamantul a susţinut că s-a născut în localitatea Buda-Mare, U.R.S.S., iar în 25 martie 1944 a fost deportat în România, în localitatea Variaş.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a pronunţat prin sentinţa civilă nr. 360 din 14 octombrie 2003, respingând ca nefondată, acţiunea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că adeverinţa eliberată de Comitetul Executiv al Comunei Cernăuţi nu confirmă că I.I. este una şi aceeaşi persoană cu Ş.I., precum şi faptul că există neconcordanţe între datele de stare civilă ale reclamantului şi ale numitului Ş.I., în sensul că respectiva persoană s-a născut în 1927, şi nu în 1928, care este anul de naştere al reclamantului.
Împotriva sentinţei astfel pronunţate, a declarat recurs, reclamantul I.I., criticând soluţia, ca fiind nelegală şi netemeinică, întrucât instanţa de fond nu i-a dat posibilitatea de a dovedi că există identitate între persoana sa, născut în anul 1928 şi numitul Ş.I., nume consemnat în evidenţele autorităţilor locale din Cernăuţi (adeverinţa nr. 1547 din 11 august 2003, eliberată de Primăria comunei Bairaki, raionul Herţa, judeţul Cernăuţi), în care scop a depus înscrisuri noi doveditoare.
Recursul este întemeiat.
Potrivit dispoziţiilor art. 2 din HG nr. 127/2002 privind Normele pentru aplicarea OG nr. 105/1999, pentru acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, cu modificările ulterioare, prin persoană care a fost strămutată în altă localitate, se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să îşi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice. În această categorie se includ şi persoanele care au fost expulzate sau refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, în urma unui tratat bilateral.
Conform dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din HG nr. 127/2002, dovada încadrării în situaţiile prevăzute de art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, enumerate în textul legii, iar în lipsa actelor oficiale, dovada persecuţiilor etnice se poate face prin declaraţii de martori.
Prin dovezile de la dosar, respectiv adeverinţa nr. 1547, eliberate de Primăria localităţii Bairaki, raionul Herţa, judeţul Cernăuţi, se atestă faptul că Ş.I., născut în anul 1928, în localitatea Bairaki - Mogoşeşti, raionul Herţa, a fost luat ca premilitar în Armata Română, pe data de 25 martie 1944, fapt confirmat şi de martorii precizaţi în adeverinţă.
Adeverinţa din 2 octombrie 2003 nr. CTI 634, emisă de Ministerul Apărării Naţionale, U.M. 02405 Piteşti (în scopul prevăzut expres, pentru a servi la reconstituirea drepturilor conferite prin Legea nr. 309/2002), confirmă faptul că I.I., domiciliat în comuna Variaş, judeţul Timiş, are datele de identitate şi perioada de stagiu militar menţionate în fişa nr. 2510, anexată la adeverinţă.
Totodată şi adeverinţa nr. 185, eliberată de Primăria Bairaki, regiunea Cernăuţi, atestă faptul că I.I. şi Ş.I., născut la 17 martie 1928, în satul Mogoşeşti, în prezent Bairaki, sunt una şi aceeaşi persoană, care a fost strămutată la 25 martie 1944.
Având în vedere considerentele prezentate şi dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 189/2000, se impune admiterea recursului declarat, modificarea hotărârii nr. 7105 din 8 august 2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Timiş şi obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de lege, pentru perioada 25 martie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 mai 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de I.I. împotriva sentinţei civile nr. 360 din 14 octombrie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, admite acţiunea.
Desfiinţează hotărârea nr. 7105 din 8 august 2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Timiş şi obligă pârâta să-i recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 25 martie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 mai 2003.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4718/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 4726/2004. Contencios. Pensie. Recurs → |
|---|
