ICCJ. Decizia nr. 7085/2004. Contencios. Înlocuirea sanctiunii contraventionale cu închisoare/zile de munca în folosul comunitatii. Recurs în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7085/2004
Dosar nr. 5726/2003
Şedinţa publică din 23 septembrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin referatul nr. 18035 din 25 iunie 2002, Biroul Executări Civile din cadrul Judecătoriei Botoşani a sesizat instanţa, ca în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 82/1992, să se dispună înlocuirea sancţiunii de 133 ore activitate în folosul comunităţii, ce fusese aplicată contravenientului A.P., prin sentinţa civilă nr. 13579 din 30 noiembrie 2001, de către Judecătoria Botoşani, cu sancţiunea de 80 de zile închisoare contravenţională, deoarece Primăria Botoşani a comunicat cu adresa nr. 12578 din 11 iunie 2002, că mandatul nu poate fi pus în executare, contravenientul sustrăgându-se cu rea-credinţă, de la executarea muncii în folosul comunităţii.
Judecătoria Botoşani a admis sesizarea, prin sentinţa civilă nr. 11651 din 16 octombrie 2002 şi a înlocuit sancţiunea de 133 ore de activitate în folosul comunităţii, aplicată contravenientului A.P., cu sancţiunea de 80 zile închisoare contravenţională.
Contravenientul a declarat recurs, iar Tribunalul Botoşani, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2003, a respins ca nefondat, recursul.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în anulare, împotriva sentinţei civile nr. 11651 din 16 octombrie 2002, pronunţată de Judecătoria Botoşani, în dosarul nr. 10041/2002 şi deciziei nr. 3 din 20 ianuarie 2003, pronunţată de secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Botoşani, în dosarul nr. 136/E/2003, decizie irevocabilă, hotărâri criticate, ca fiind pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, fiind şi vădit netemeinice.
Se susţine că instanţele au făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 22 din OG nr. 55/2002 şi art. 28, care abrogase cu data de 15 septembrie 2002, Legea nr. 82/1992; ca atare, instanţele au pronunţat hotărâri nelegale şi cu neaplicarea dispoziţiilor art. 725 C. proc. civ., potrivit cărora dispoziţiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării în vigoare şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche.
Recursul în anulare se constată a fi fondat, pentru considerentele ce se vor expune.
Contravenientul A.P. a fost sancţionat contravenţional, conform procesului-verbal seria E nr. 0696601 din 28 ianuarie 2001, de către agentul Poliţiei Botoşani, pentru săvârşirea unei contravenţii prevăzută de art. 2 pct. 1 şi sancţionată de art. 3 lit. b) din Legea nr. 61/1991, cu 800.000 lei amendă contravenţională.
Prin sentinţa civilă nr. 11574 din 29 octombrie 2001, Judecătoria Botoşani, în temeiul art. 16 alin. (5) din Legea nr. 61/1991, a admis sesizarea privind neachitarea amenzii în termen legal, transformând amenda aplicată, în 80 zile închisoare contravenţională.
Se mai constată că la 30 noiembrie 2001, Judecătoria Botoşani, prin sentinţa civilă nr. 13579, a admis cererea contravenientului A.P. şi a înlocuit sancţiunea de 80 zile închisoare contravenţională, cu sancţiunea de 133 ore activitate în folosul comunităţii.
Înalta Curte de Casaţie constată că prin art. 28 din OG nr. 55/2002, intrată în vigoare la 15 septembrie 2002, a fost abrogată Legea nr. 82/1992, iar în art. 22, se dispune că amenda contravenţională aplicată de agentul constatator sau de instanţă, în condiţiile art. 6 şi art. 8 alin. (5), nu poate fi transformată în închisoare contravenţională, iar în alin. (2) din acest articol, se dispune că amenda se execută silit.
În această nouă reglementare, sentinţa nr. 11651 din 16 octombrie 2002 a Judecătoriei Botoşani, prin care aplică contravenientului, 80 zile închisoare, prin înlocuirea celor 133 ore ce trebuiau efectuate în folosul comunităţii, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 82/1992, este nelegală, fiind aplicat un act normativ, abrogat din 15 septembrie 2002 şi o sancţiune nelegală.
Nelegală este şi Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2003 a Tribunalului Botoşani, prin care s-a respins ca nefondat, recursul declarat de A.P., deşi reţine că amenda a fost achitată, fiind menţinută însă o sentinţă ce se pronunţase de Judecătoria Botoşani, în baza unui act normativ abrogat şi o sancţiune neprevăzută de noua reglementare.
În conformitate cu aceste considerente, urmează a se admite recursul în anulare împotriva sentinţei civile nr. 11651 din 16 octombrie 2002, pronunţată de Judecătoria Botoşani, în dosarul nr. 10041/2002 şi deciziei civile nr. 3 din 20 ianuarie 2003, a Tribunalului Botoşani, în dosarul nr. 136 E/2003, casează aceste hotărâri şi respinge sesizarea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva sentinţei civile nr. 11651 din 16 octombrie 2002 a Judecătoriei Botoşani şi împotriva deciziei nr. 3 din 20 ianuarie 2003 a Tribunalului Botoşani, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează hotărârile atacate şi respinge sesizarea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 7076/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7088/2004. Contencios. Anulare parţială... → |
---|