ICCJ. Decizia nr. 7474/2004. Contencios. Anulare ordin M.I. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7474/2004
Dosar nr. 3541/2003
Şedinţa publică din 12 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la 21 februarie 2002, la Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, H.E. a formulat contestaţie împotriva Ordinului Ministerului de Interne nr. II/03427 din 12 septembrie 2001, prin care a fost trecut în rezervă, solicitând anularea acestuia.
Tribunalul, admiţând excepţia de necompetenţă invocată de intimatul Ministerul de Interne, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, unde aceasta s-a şi judecat pe fond, pronunţându-se sentinţa civilă nr. 743 din 27 mai 2003, prin care s-a admis acţiunea reclamantului şi s-a anulat ordinul contestat de acesta.
Pe cale de consecinţă, pârâtul a fost obligat, să emită un ordin de trecere în rezervă a reclamantului, în baza deciziei medicale nr. 2087 din 25 octombrie 2001, emisă de Ministerul de Interne - Comisia de Expertiză Medico - Militară, la data de 31 octombrie 2001, în condiţiile prevăzute de art. 81 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 80/1995.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că Ordinul de trecere în rezervă nr. II/03427 din 12 septembrie 2001, a încălcat condiţia de neretroactivitate a actului administrativ, cu consecinţa nulităţii acestuia. Mai mult decât atât, în perioada dintre data intrării în vigoare a actului - 12 septembrie 2001 şi data emiterii ordinului - 8 noiembrie 2001, a intervenit un nou motiv de trecere în rezervă - Decizia medicală nr. 2087 din 25 octombrie 2001, avizată de Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară, la 31 octombrie 2001. Această decizie medicală, prin care reclamantul a fost declarat inapt pentru serviciul militar, se mai arată în considerentele sentinţei atacate, este cea care impune aplicarea dispoziţiilor art. 85 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 80/1995 - trecerea în rezervă sau direct în retragere, din oficiu. Pe cale de consecinţă, instanţa de fond a anulat Decizia emisă în baza art. 87 din Legea nr. 80/1995 şi a obligat la emiterea unei decizii, în baza art. 85 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1995.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, intimatul Ministerul Administraţiei şi Internelor, considerând-o nelegală şi netemeinică, pentru următoarele motive:
Recurentului i-au fost aplicate, în mod corect, la trecerea în rezervă, dispoziţiile art. 87 şi 89 din Legea nr. 80/1995, deoarece împotriva lui s-a pronunţat sentinţa penală nr. 35 din 20 martie 2000 a Tribunalului Militar Teritorial, rămasă definitivă prin Decizia nr. 73 din 20 iunie 2000 a Curţii Militare de Apel, prin care a fost condamnat la 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.
Astfel, în momentul arestării preventive, acesta a fost suspendat din funcţie, iar ulterior, fiind cercetat în stare de libertate, a fost pus la dispoziţie, îndeplinind atributele stabilite de comandantul unităţii şi beneficiind de drepturile băneşti aferente.
Împrejurarea că, între momentul intrării în vigoare a deciziei de trecere în rezervă - 12 septembrie 2001 şi data emiterii ordinului de trecere în rezervă - 8 noiembrie 2000, a intervenit un motiv medical de trecere în rezervă, nu poate duce la anularea acestuia, pe motiv de retroactivitate. Mai ales că Decizia medicală a fost emisă la 25 octombrie 2001, dar a fost avizată de Comisia Centrală de Expertiză, la 31 octombrie 2001, deci ulterior datei la care Decizia penală a rămas definitivă - 12 septembrie 2001 şi a fost comunicată intimatului, la 10 octombrie 2001.
Recursul este întemeiat sub aspectul tuturor criticilor formulate.
Astfel, intimatul a aplicat în mod corect dispoziţiile art. 87 şi art. 89 alin. (2) din Legea nr. 80/1995, ţinând cont de situaţiile succesive intervenite: începerea urmăririi penale, arestarea, cercetarea ulterior în stare de libertate, condamnarea definitivă cu suspendarea executării. Cum hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi irevocabilă la data de 12 septembrie 2001, în mod legal s-a dispus trecerea în rezervă a recurentului, începând cu această dată şi pentru motivele invocate de art. 87 din Legea nr. 80/1995 - existenţa unei condamnări, fie ea chiar şi cu suspendarea executării.
Faţă de această situaţie, este irelevantă împrejurarea că ulterior condamnării definitive, recurentul a beneficiat la 25 octombrie 2001, şi de o decizie medicală, confirmată la 31 octombrie 2001, de Comisia Centrală de Expertiză, care îl declara inapt pentru serviciul militar.
În raport cu această succesiune a evenimentelor, în mod corect recurentul a fost trecut în rezervă, în baza art. 87 şi art. 89 alin. (2) din Legea nr. 80/1995, privind existenţa unei condamnări penale, şi nu în baza deciziei medicale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Administraţiei şi Internelor împotriva sentinţei civile nr. 743 din 27 mai 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, modifică sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7471/2004. Contencios. Anulare parţială... | ICCJ. Decizia nr. 7485/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
