ICCJ. Decizia nr. 7800/2004. Contencios. Anulare decizie D.G.F.P. Mehedinţi. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.7800/2004
Dosar nr. 4042/2003
Şedinţa publică din 26 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul M.G., primarul comunei Greci, a chemat în judecată Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mehedinţi, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea deciziei nr. 14 din 20 mai 2003, prin care i-a fost respinsă contestaţia formulată împotriva procesului-verbal de inspecţie de audit, nr. 297 din 7 aprilie 2003.
În motivarea cererii a arătat că prin procesul-verbal a cărui anulare se solicită, s-a constatat că a fost acordată în plus, o majorare de 8,29%, la salariul primarului, dispunându-se să se emită decizie pentru reţinerea sumelor acordate în plus, că, potrivit dispoziţiilor legale în materie, sunt îndreptăţiţi să primească majorarea în procent de 8,29%.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 730 din 18 septembrie 2003, a admis acţiunea reclamantului M.G.
A anulat în parte Decizia nr. 14 din 20 mai 2003, emisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mehedinţi şi procesul-verbal al inspecţiei de audit, nr. 297 din 7 aprilie 2003, cu referire la indexarea indemnizaţiei în procent de 8,29%, pentru perioada 1 aprilie 2001 – 31 decembrie 2002, pentru primar.
A menţinut celelalte dispoziţii din actele contestate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Mehedinţi, criticând sentinţa, pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul a susţinut, în esenţă, că dispoziţiile HG nr. 403/2001 au fost suspendate prin Legea bugetului nr. 216/2001, în sensul că primarii şi viceprimarii nu puteau beneficia de majorarea cu 8,29%, având în vedere că acest fapt este în contradicţie cu o lege organică.
Recursul a fost admis în principiu, prin încheierea de şedinţă din 16 martie 2004, considerându-se că sunt îndeplinite prevederile art. 3021 C. proc. civ., modificată şi completată de OUG nr. 58/2003.
Procedând la soluţionarea în fond a recursului, Curtea a constatat că pricina a fost soluţionată de curtea de apel, prin încălcarea normelor de competenţă în materie.
Astfel, reclamantul M.G. a chemat în judecată Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Mehedinţi, solicitând anularea deciziei nr. 14 din 20 mai 2003, emisă de această autoritate, precum şi procesul-verbal nr. 297 din 7 aprilie 2003.
Aşadar, reclamantul a solicitat anularea unui act administrativ jurisdicţional, emis de o autoritate de interes local.
Faţă de această împrejurare şi având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c), raportat la dispoziţiile art. 3 alin. (1) C. proc. civ., instanţa competentă a soluţiona pricina, este Tribunalul Mehedinţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mehedinţi împotriva sentinţei civile nr. 730 din 18 septembrie 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre competentă soluţionare, Tribunalului Mehedinţi, secţia de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 7799/2004. Contencios. Anulare parţială... | ICCJ. Decizia nr. 7802/2004. Contencios. împotriva deciziei... → |
---|