ICCJ. Decizia nr. 7950/2004. Contencios. împotriva deciziei Curţii de Conturi Secţia Jurisdicţională. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7950/2004
Dosar nr. 420/2004
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 26 noiembrie 2002, G.S. a contestat legalitatea dispoziţiei nr. 428 din 11 noiembrie 2002, prin care Directorul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Bihor i-a imputat suma de 9.664.605 lei, parte din prejudiciul total de 49.231.504 lei, produs ca urmare a depăşirii plafonului de convorbiri telefonice la Spitalul Municipal Salonta.
Prin sentinţa nr. 13 din 12 februarie 2003, Colegiul jurisdicţional Bihor al Curţii de Conturi a respins contestaţia, ca neîntemeiată.
Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, prin Decizia nr. 294 din 8 mai 2003, a respins ca nefondat, recursul jurisdicţional declarat în cauză, de contestator.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, contestatorul G.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recursul este fondat şi trebuie admis, dar nu în sensul motivelor invocate de recurent, ci pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Cum deja s-a arătat, obiectul contestaţiei introduse de G.S., îl constituie dispoziţia de imputare nr. 428 din 11 noiembrie 2002, emisă în sarcina sa, de către Directorul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Bihor, pentru recuperarea sumei de 9.664.605 lei, din prejudiciul total cauzat, ca urmare a depăşirii plafonului de convorbiri telefonice la Spitalul Municipal Salonta.
Angajarea răspunderii materiale a contestatorului, care a îndeplinit funcţia de director financiar – contabil, s-a făcut ca urmare a unei verificări a gestiunii, efectuată de organele de control (serviciul audit intern) ale Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Bihor, care au întocmit procesul-verbal nr. 5906 din 31 octombrie 2002.
În preambulul dispoziţiei au fost menţionate art. 107 alin. (1) C. muncii, precum şi art. 17 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Unităţii, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr. 120/2001.
Rezultă, aşadar, că pretinsul prejudiciu constatat în patrimoniul spitalului municipal, nu a fost stabilit ca urmare a controlului efectuat de organele Curţii de Conturi, în condiţiile art. 18 din Legea nr. 94/1992, modificată.
În consecinţă, s-a apreciat greşit că, Colegiul jurisdicţional Bihor al Curţii de Conturi este competent să soluţioneze în primă instanţă, contestaţia, conform art. 41 din aceeaşi lege.
Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a nesocotit, la rândul său, normele legale privitoare la competenţa materială, atunci când prin Decizia recurată s-a pronunţat asupra fondului cauzei şi prin decizie, a respins recursul declarat de contestator.
Ţinând seama de aceste considerente, urmează a se admite recursul şi a fi casate ambele hotărâri ale organelor Curţii de Conturi, cu trimiterea litigiului de muncă, spre competentă soluţionare, la Tribunalul Bihor, secţia conflicte şi litigii de muncă.
Văzând şi dispoziţiile art. 2 lit. b1), art. 158 alin. (3) şi art. 313 C. proc. civ., cu referire la art. 70, 73 şi urm. din Legea nr. 168/1999.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de G.S. împotriva deciziei nr. 294 din 8 mai 2003 a Curţii de Conturi a României, secţia jurisdicţională.
Casează Decizia atacată şi sentinţa nr. 13 din 12 februarie 2003 a Colegiului jurisdicţional Bihor şi trimite cauza, spre competentă soluţionare, la Tribunalul Bihor, secţia conflicte şi litigii de muncă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7886/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7951/2004. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
