ICCJ. Decizia nr. 8753/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8753/2004
Dosar nr. 1914/2004
Şedinţa publică din 7 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 25 noiembrie 2003, reclamantul C.O. a solicitat anularea hotărârii nr. 11493 din 28 octombrie 2003, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi obligarea acesteia, să-i recunoască calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, fiind născut în timpul refugiului părinţilor săi.
Prin sentinţa civilă nr. 1536 din 15 decembrie 2003, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea, a dispus anularea actului administrativ atacat şi a obligat pârâta, să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în perioada 8 septembrie 1942 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 octombrie 2003.
Instanţa a reţinut că reclamantul a dovedit situaţia de refugiat a părinţilor săi şi că acesta, minor fiind, potrivit prevederilor art. 100 C. fam. şi ale art. 14 alin. (1) şi art. 8 din Decretul nr. 31/1954, nu putea avea alt domiciliu, decât cel al părinţilor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen, pârâta Casa de Pensii a judeţului Cluj, susţinând, în esenţă, că reclamantul nu are calitatea de refugiat, nefiind printre persoanele prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 189/2000 şi ale HG nr. 127/2002.
A mai precizat că în sentinţă sunt invocate dispoziţiile art. 100 C. fam. şi ale art. 14 şi 8 din Decretul nr. 31/1954, acte normative care nu au legătură cu acţiunea.
Verificând sentinţa atacată, în funcţie de motivele de casare invocate, de actele dosarului şi normele legale incidente cauzei, se constată că recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetăţenie romană care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin HG nr. 127/2002 au fost asimilate persoanelor strămutate, şi cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere persecuţia din motive etnice, la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi în perioada de refugiu. Traiul în refugiu a avut consecinţe identice, materiale şi morale, vătămătoare, atât asupra părinţilor, cât şi asupra copiilor lor, indiferent că au fost născuţi înainte sau în timpul refugiului.
Cum reclamantul s-a născut la data de 8 septembrie 1942, în Alba Iulia, localitate în care părinţii săi s-au refugiat, din satul Corneşti, judeţul Cluj, curtea de apel a apreciat în mod corect că sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 189/2000.
Cât priveşte invocarea în considerentele sentinţei, a dispoziţiilor art. 100 C. fam., ale art. 14 alin. (1) şi art. 8 din Decretul nr. 31/1954, acte normative în vigoare la data emiterii Legii nr. 189/2000, aceasta nu este concludentă cauzei.
Pentru considerentele expuse se constată că recursul este nefondat şi urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 1536 din 15 decembrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8752/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8754/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
