ICCJ. Decizia nr. 8750/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8750/2004
Dosar nr. 1909/2004
Şedinţa publică din 7 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul P.A. a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, solicitând anularea hotărârii nr. 6166/5069 din 17 iulie 2003.
În motivarea acţiunii, a arătat că, deşi din actele depuse, rezultă clar perioada refugiului, pârâta, în mod nejustificat i-a respins cererea formulată în baza Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1736 din 28 octombrie 2003, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, în favoarea reclamantului, în temeiul art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, reţinând ca perioadă a strămutării, intervalul aprilie 1944 - septembrie 1944, şi că reclamantul a făcut dovada strămutării sale în această perioadă, din Basarabia, în România.
Împotriva sentinţei, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti a declarat recurs.
În motivarea recursului a susţinut în esenţă, că, în raport cu actele prezentate de reclamant, hotărârea contestată a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.
Recursul este nefondat.
Din declaraţiile autentificate ale martorilor A.M., A.T. C.V. şi V.C., care au fost în aceeaşi situaţie de refugiate, rezultă că reclamantul s-a refugiat împreună cu familia, de la Ismail, la data de 2 aprilie 1944, în România, localitatea Băileşti, judeţul Dolj, ulterior, stabilindu-se la Bucureşti.
Prin urmare, în mod corect a reţinut prima instanţă, că reclamantul a făcut dovada perioadei în care a fost strămutată împreună cu familia şi i-a admis acţiunea.
În consecinţă, recursul este nefondat şi urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1736 din 28 octombrie 2003, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 8749/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8751/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|