ICCJ. Decizia nr. 8916/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8916/2004
Dosar nr. 7676/2004
Şedinţa publică din 13 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ, înregistrată la Tribunalul Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, cu nr. 6786/CA/2003, reclamantul M.V. a solicitat în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Timiş, anularea hotărârii nr. 5649 din 19 februarie 2003 şi a adresei nr. 6738 din 13 mai 2003, emise de pârâtă şi obligarea acesteia, de a emite o nouă hotărâre, prin care să îi acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Prin sentinţa civilă nr. 369/CA din 2 septembrie 2003, această instanţă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, unde cauza a fost înregistrată sub nr. 7932/CA/2003.
Prin sentinţa civilă nr. 444/PI din 2 decembrie 2003, instanţa sesizată a respins acţiunea, ca inadmisibilă, reţinând că s-a atacat o adresă a pârâtei, iar nu hotărârea comisiei.
Împotriva sentinţei, reclamantul a declarat recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, susţinând că s-a născut în perioada de refugiu a părinţilor săi, însă Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, din cadrul Casei Judeţene de Pensii Timiş, i-a respins cererea, prin hotărârea nr. 5649/2003, cu motivarea că nu se încadrează în prevederile legii.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a formulat la comisie, cerere de revizuire, care i-a fost soluţionată nefavorabil, conform adresei nr. 6738/2003.
Prin Decizia nr. 785 din 25 februarie 2004, instanţa supremă a admis recursul şi a casat sentinţa atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, reţinând că greşit a soluţionat Comisia, cererea de revizuire, printr-o adresă, şi nu printr-o hotărâre, astfel că adresa contestată, întrunind elementele unui act administrativ jurisdicţional, care a produs reclamantului, o vătămare a unui drept legitim, este supusă controlului, pe calea contenciosului administrativ.
Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ, rejudecând cauza, în fond după casare, a pronunţat sentinţa civilă nr. 327 din 9 iunie 2004, prin care a admis acţiunea reclamantului, a anulat hotărârea contestată şi adresa nr. 6738 din 15 mai 2003 şi a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pe perioada martie 1942 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 februarie 2003.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut din actele cauzei, că reclamantul a probat faptul aflării sale în situaţia prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, ceea ce îi conferă drepturile instituite de această lege.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş, criticând pentru nelegalitate, soluţia instanţei care a făcut o greşită interpretare atât a probatoriului cauzei, cât şi a dispoziţiilor legale incidente şi susţinând că, în raport cu dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 189/2000, acţiunea a fost tardiv introdusă.
Recursul este nefondat.
Verificându-se actele dosarului, se constă că sentinţa atacată este legală, în cauză dovedindu-se faptul că reclamantul s-a născut la 28 februarie 1942, în localitatea Călata, unde se refugiaseră, din cauza persecuţiilor etnice, membrii familiei sale (mama şi bunicii acestuia), plecaţi din comuna Morlaca, aflată sub ocupaţie hortystă.
Tot astfel şi motivul vizând tardivitatea depunerii acţiunii, este neîntemeiat, având în vedere că acest aspect a fost soluţionat de către prima instanţă.
Faţă de aceste considerente, urmează a se respinge prezentul recurs, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei civile nr. 327 din 9 iunie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8915/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8917/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
