ICCJ. Decizia nr. 8913/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8913/2004
Dosar nr. 6759/2004
Şedinţa publică din 13 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată cu nr. 205/E din 6 ianuarie 2004,la Tribunalul Botoşani, secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamanta H.E. a solicitat în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, anularea hotărârii nr. 1054 din 7 noiembrie 2003, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, din cadrul pârâtei, prin care i s-a respins cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de lege, pentru persoanele persecutate pe motive etnice.
Tribunalul Botoşani, secţia comercială şi de contencios administrativ, verificându-şi competenţa materială de soluţionare a cauzei, în raport cu dispoziţiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 367/2001, a constatat că această competenţă revine Curţii de Apel Suceava şi prin sentinţa nr. 79 din 27 ianuarie 2004, a declinat competenţa soluţionării cauzei, în favoarea acestei instanţe.
Soluţionând cauza în fond, Curtea de Apel Suceava a pronunţat sentinţa nr. 82 din 14 aprilie 2004, prin care a respins ca nefondată, acţiunea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prin hotărârea contestată, comisia a respins cererea reclamantei, cu motivarea că nu s-a dovedit că strămutarea a avut loc ca urmare a persecuţiei din motive etnice.
Prin OG nr. 105/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, s-a prevăzut acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate pe motive etnice, de către regimurile instaurate în România, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945; recurenta însă, a fost strămutată cu familia sa, ca urmare a unor evenimente de război, legate de pătrunderea trupelor sovietice, pe teritoriul ţării, instanţa reţinând că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, reclamanta, criticând pentru nelegalitate soluţia instanţei şi invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 4, 7, 9 şi 10 C. proc. civ.
Astfel, reclamanta a învederat că noţiunea de persoană strămutată din motive etnice, conform art. 2 din Norme, include şi categoria de persoane care au avut de suferit consecinţele ocupării teritoriului, de către trupele militare, cum este cazul strămutării sale, împreună cu familia, din judeţul Botoşani, ocupat de trupele sovietice şi având regim de ocupaţie militară, astfel cum rezultă din adresa eliberată de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga".
Examinând cauza, în raport cu motivele de recurs, Curtea constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile legii, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice.
În cauză, strămutarea reclamantei şi a familiei sale nu a fost determinată de persecuţii etnice, ci s-a datorat înaintării trupelor sovietice de ocupaţie.
Aşadar, în raport cu dispoziţiile legale menţionate, care prevăd expres situaţiile pentru care se face aplicarea legii, rezultă că voinţa legiuitorului este aceea ca numai persoanele prevăzute la art. 1 din lege, să fie considerate persecutate etnic şi în consecinţă, să beneficieze de drepturile prevăzute de această lege.
Faţă de cele ce preced, Curtea constată că sentinţa atacată este legală, urmând ca prezentul recurs să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de H.E. împotriva sentinţei civile nr. 82 din 14 aprilie 2004 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 decembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 8912/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8914/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|