ICCJ. Decizia nr. 988/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 988/2004
Dosar nr. 3917/2003
Şedinţa publică din 9 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 15 iulie 2003, reclamantul V.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mureş, anularea hotărârii nr. 604 din 19 decembrie 2002 şi obligarea pârâtei să-i recunoască şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Motivându-şi acţiunea, reclamantul a arătat că este îndreptăţit să beneficieze de drepturile conferite de actul normativ indicat, deoarece a efectuat stagiul militar la UM 01713 Focşani, la construcţii căi ferate, în perioada 1959 - 1960.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 296 din 11 septembrie 2003, a respins ca nefondată, acţiunea
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul nu a probat efectuarea serviciului militar în detaşament de muncă, potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, reclamantul V.V., susţinând că în mod eronat s-a constatat că de la încorporare (9 ianuarie 1959) şi până la lăsarea la vatră (11 decembrie 1960), a efectuat stagiul militar, ca muncitor construcţii căi ferate la UM 01713 Focşani, deoarece, deşi unitatea avea sediul în Focşani, a efectuat armata la următoarele puncte de lucru: şantier Roman, Căiuţ - judeţul Bacău, Văculeşti - judeţul Suceava; Socola - judeţul Iaşi, Borzeşti - judeţul Bacău, Sihlea - judeţul Ploieşti, N. Bălcescu şi Valu Traian – Constanţa, de unde a fost lăsat la vatră.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Din analiza singurului înscris depus ca probă în susţinerea acţiunii de către reclamant, respectiv livretul militar, reiese că acesta a efectuat serviciul militar la UM 01713, în corpul soldaţilor, categoria I instruit, fără nici o altă menţiune care să justifice încadrarea sa în prevederile textului legal mai sus menţionat.
Cât priveşte susţinerile sale privind anumite puncte de lucru în care ar fi efectuat serviciul militar, acestea sunt simple afirmaţii nedovedite, pe care recurentul le-a invocat doar în calea de atac a recursului, fără a le proba în nici un fel.
Faţă de cele expuse, prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, motiv pentru care în considerarea dispoziţiilor art. 312 alin. 1 teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge recursul de faţă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul V.V., împotriva sentinţei civile nr. 296 din 11 septembrie 2003, a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2004.
| ← CSJ. Decizia nr. 987/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 989/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
