ICCJ. Decizia nr. 984/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 984/2004
Dosar nr. 3911/2003
Şedinţa publică din 9 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 3 martie 2003, reclamantul S.Ş. Moise a solicitat, pe cale de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Harghita, anularea hotărârii pârâtei nr. 1.500 din 16 ianuarie 2003 şi obligarea acesteia să-i ateste calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 309/2002, cu acordarea drepturilor respective.
Motivându-şi cererea, reclamantul a arătat că este îndreptăţit să beneficieze de drepturile conferite de actul normativ indicat, deoarece a efectuat stagiul militar în condiţiile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi contencios administrativ, prin sentinţa nr. 146 din 20 mai 2003, a admis acţiunea, a anulat hotărârea atacată şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre care să constate că în perioada 8 noiembrie 1956 – 30 decembrie 1958, reclamantul s-a aflat în situaţia prevăzută de art. 1 din Legea nr. 309/2002, îndreptăţindu-l la drepturile prevăzute de art. 2, art. 4 şi art. 5 lit. a) şi b) ale Legii nr. 309/2002, cu începere de la 1 septembrie 2002, conform art. 5 alin. (1) al Legii nr. 309/2002.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamantul a făcut dovada, prin menţiunile din livretul militar, că se încadrează în dispoziţiile Legii nr. 309/2002.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Harghita, solicitând casarea sentinţei şi, în fond, respingerea acţiunii şi menţinerea actului administrativ contestat.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că intimatul reclamant nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 309/2002, deoarece nu a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, instituţie civilă în afara armatei, ci într-o unitate militară, neavând relevanţă că a prestat diverse munci în acea perioadă.
Recursul este nefondat.
Din copia livretului militar prezentat de intimatul-reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că reclamantul a prestat muncă în funcţia de lucrător la căile ferate, în cadrul UM 03858 Galaţi, în perioada 8 noiembrie 1956 - 30 decembrie 1958.
Din moment ce nu se contestă prestarea muncii pe durata stagiului militar în detaşamente de muncă organizate în acest scop, nu se justifică măsura exceptării reclamantului, de la acordarea drepturilor solicitate, după cum propune recurenta.
În caz contrar, s-ar ajunge la situaţii inechitabile, de recompensare parţială doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiţii identice şi care, datorită unor împrejurări formale, ce ţin exclusiv de subordonarea ierarhică a unităţii militare sau a detaşamentului de muncă, beneficiază de un tratament diferit şi, evident, discriminatoriu.
Apreciind, deci, că prima instanţă a stabilit o corectă stare de fapt în cauză şi că sunt întrunite cerinţele de admitere a cererii intimatului-reclamant, prevăzute de art. 1, art. 3 şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002, în considerarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., urmează a se respinge recursul pârâtei, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Harghita, împotriva sentinţei civile nr. 146 din 20 mai 2003, a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2004.
| ← CSJ. Decizia nr. 983/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 985/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
