ICCJ. Decizia nr. 1057/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1057/2005
Dosar nr. 8518/2004
Şedinţa publică din 21 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 7 iunie 2004, reclamantul Ş.A. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi, anularea hotărârii nr. 10007 din 17 iunie 2004, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al drepturilor recunoscute de Legea nr. 309/2002, cu motivarea că în perioada 17 aprilie 1954 - 3 noiembrie 1956, a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Prin sentinţa civilă nr. 163 din 5 noiembrie 2003, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea şi a obligat-o pe pârâtă să recunoască reclamantului, drepturile solicitate pentru perioada 17 aprilie 1954 - 13 noiembrie 1956, începând cu data de 1 septembrie 2003.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că din actele depuse în cauză, respectiv, copia livretului militar al intimatului, rezultă că reclamantul a efectuat stagiul militar, ca „mână de lucru", la denumirea specialităţii militare fiind înscrisă menţiunea „combatant neinstruit".
Faţă de această dovadă s-a considerat lipsit de relevanţă, aspectul dacă reclamantul a efectuat stagiul militar într-o unitate militară sau în detaşamente de muncă aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, atâta vreme, cât acesta nu a depus jurământ militar şi nu a fost instruit, fiind în realitate, supus unei munci forţate, motiv pentru care a şi primit calificativul „bun pentru serviciul militar, combatant neinstruit".
S-a mai reţinut, de asemenea, lipsa unor evidenţe precise, dat fiind interesul regimului comunist de a ascunde apartenenţa unor unităţi militare, la fosta Direcţie Generală a Serviciului Muncii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi, cu motivarea că, în mod greşit, instanţa a reţinut că Ş.A. a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în condiţiile în care în livretul militar apare menţionată U.M. 04600, ca loc al desfăşurării stagiului.
S-a mai precizat în motivele de recurs, că instanţa de fond nu a făcut distincţia necesară între activităţile de muncă desfăşurate în unităţile militare, în timpul stagiului şi munca prestată în detaşamentele Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, ca instituţii civile, singurele care intră sub incidenţa Legii nr. 309/2002. În sprijinul acestor susţineri s-a invocat de către recurent, şi adresa Ministerul Apărării Naţionale nr. 452/2003, în care sunt menţionate diferenţierile de mai sus.
Recursul este fondat şi urmează a fi admis pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de prevederile acordate prin acest act normativ, persoanele care, în perioada 1950 - 1961, au efectuat stagiul militar în unităţi aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, iar potrivit art. 6 din Normele metodologice de aplicare a legii, dovada acestui fapt se poate face cu livretul militar sau adeverinţa eliberată de Centrele militare judeţene sau de U.M. 02405 Piteşti.
Potrivit art. 6 alin. (5) din lege, termenul de contestaţie împotriva hotărârii emise de Comisia specializată a casei de pensii este de 30 de zile de la comunicarea acesteia, iar potrivit Legii nr. 29/1990, nu mai târziu de 1 an.
În speţă, se poate observa că între data emiterii hotărârii nr. 397 din 13 decembrie 2002 şi data introducerii acţiunii la curtea de apel, perioada este de aproape 2 ani, mult peste termenul admis de lege.
Deşi această excepţie a tardivităţii acţiunii a fost ridicată şi de pârâtă, prin întâmpinare, instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra ei.
Pe fondul cauzei, Curtea reţine că dat fiind neclaritatea menţiunilor din livretul militar, Curtea de Apel Craiova era obligată să administreze şi alte probe, inclusiv fişa de evidenţă militară eliberată de U.M. 02405 Piteşti, pentru a stabili în mod indubitabil dacă unitatea în care intimatul a efectuat stagiul militar, era sau nu în sistemul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Pentru aceste motive, Curtea admite recursul, casează sentinţa atacată şi trimite cauza înapoi, instanţei de fond, pentru a se pronunţa asupra excepţiei de tardivitate invocate şi, în funcţie de soluţia dată, şi asupra aspectelor de fond, conform celor menţionate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi împotriva sentinţei civile nr. 663 din 5 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1880/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1069/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|