ICCJ. Decizia nr. 1368/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1368/2005
Dosar nr. 47/2005
Şedinţa publică din 2 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 26 iunie 2004, reclamanta A.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 12032/9165 din 24 aprilie 2004, emisă de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti şi obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre prin care să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că părinţii au fost strămutaţi în Basarabia, în vara anului 1941, ca învăţători la şcoala din comuna Romancauti, judeţul Hotin, apoi mutaţi la Inspectoratul Secureni, judeţul Hotin, de unde s-au refugiat la data de 30 - 31 martie 1944.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 2518 din 4 noiembrie 2004, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a soluţiona astfel, instanţa a reţinut că din actele dosarului nu rezultă că părinţii reclamantei, împreună cu reclamanta, au fost strămutaţi, din motive etnice, din Basarabia, în România.
Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs, A.M., pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat în esenţă că strămutarea din localitatea de domiciliu, într-o altă localitate, este o modalitate de persecuţie etnică şi această persecuţie a durat toată perioada strămutării.
Recursul este nefondat.
Din probele administrate în cauză, rezultă că într-adevăr recurenta-reclamantă a plecat împreună cu familia, în Basarabia, părinţii activând ca învăţători în comunele Romancauti, judeţul Hotin (1940 - 1942) şi Secureni (1942 - 1944), judeţul Hotin, refugiindu-se în România, comuna Tîntava, judeţul Ilfov şi nu s-a mai întors în Basarabia, refugiindu-se ca urmare a evenimentelor legate de intrarea şi înaintarea trupelor sovietice pe teritoriul României, în cel de-al doilea război mondial.
Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/ 1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această ordonanţă, persoana, cetăţean român, care în perioada arătată, a suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Este adevărat că potrivit că art. 2 din Normele de aplicare a OG nr. 105/1999, aprobate prin HG nr. 127/2002, prin persoană strămutată în altă localitate, în sensul acestei ordonanţe, se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost nevoită să-şi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice, între altele fiind enumerate şi persoanele refugiate.
Or, în cauză, este stabilit că reclamanta a fost nevoită să se refugieze din localitatea de domiciliu, ca urmare a unor evenimente de război: intrarea şi înaintarea pe teritoriul României a trupelor sovietice, în cadrul operaţiunilor militare din a două parte a celui de-al doilea război mondial.
Este de necontestat că şi persoanele care s-au refugiat în localităţile de domiciliu, ca urmare a unor evenimente de război, au avut de suferit toate consecinţele nefavorabile situaţiei de refugiat, dar legiuitorul, prin OG nr. 105/1999, nu a urmărit să acorde drepturi compensatorii, şi acestei categorii de persoane.
Astfel fiind, cu motivarea de mai sus, soluţia curţii de apel este legală şi temeinică, urmând ca recursul să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.M., împotriva sentinţei civile nr. 2518 din 4 noiembrie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1355/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1369/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
