ICCJ. Decizia nr. 1601/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1601/2005
Dosar nr. 5134/2004
Şedinţa publică din 11 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureş, la data de 7 ianuarie 2004, reclamantul M.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 1841 din 19 decembrie 2002 şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 309/2002.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a lucrat în detaşamente de muncă, în perioadele 25 aprilie 1957 - 31 decembrie 1958 şi 30 septembrie 1959 - 30 ianuarie 1960, şi în mod eronat pârâta nu i-a luat în considerare aceste perioade, pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Prin sentinţa civilă nr. 56 din 23 februarie 2004, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamantul M.M., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mureş.
A dispus anularea hotărârii nr. 1841 din 19 decembrie 2002 şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri, care să constate că în perioadele 25 aprilie 1957 - 31 decembrie 1958 şi 30 septembrie 1959 - 30 ianuarie 1960, reclamantul s-a aflat în situaţia prevăzută de art. 1 al Legii nr. 309/2002, fiind îndreptăţit la drepturile specifice, conform dispoziţiilor art. 2, 4 şi 5 ale Legii nr. 309/2002, începând cu 1 septembrie 2002.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că livretul militar al reclamantului certifică executarea de către acesta, a serviciului militar, ca „mână de lucru",la U.M. 004404 Năvodari şi în Detaşamentul de muncă Hunedoara, în perioadele 25 aprilie 1957 - 31 decembrie 1958 şi 30 septembrie 1959 - 30 ianuarie 1960.
Împotriva sentinţei civile sus-menţionate a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Mureş, care a motivat, în esenţă, că perioada efectuată în unităţile militare, nu intră sub incidenţa Legii nr. 309/2002, întrucât unităţile militare făceau parte din Ministerul Forţelor Armate, şi nicidecum din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Recursul este întemeiat, sentinţa instanţei de fond fiind într-adevăr criticabilă, sub aspectul administrării în cauză a tuturor probelor necesare stabilirii cu exactitate a situaţiei de fapt.
Art. 1 din Legea nr. 309/2002 prevede că „beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961".
În livretul militar al reclamantului, în perioada 25 aprilie 1957 - 31 decembrie 1958, apar două specificaţii contradictorii, anume U.M. 04404 Năvodari, alături de menţiunea „mână de lucru", menţiune utilizată în mod curent în cazul celor ce şi-au satisfăcut stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Pentru lămurirea acestui aspect şi clarificarea locului şi modalităţii în care reclamantul şi-a satisfăcut stagiul militar, se impune admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Mureş împotriva sentinţei civile nr. 56 din 23 februarie 2004, a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 16/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1602/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
