ICCJ. Decizia nr. 3766/2005. Contencios. Refuz eliberare decizie privind acordarea drepturilor prevăzute de O.U.G. nr. 214/1999. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3766/2005
Dosar nr. 8401/2004
Şedinţa publică din 14 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 23 februarie 2004, reclamantul Ţ.C. a chemat în judecată Ministerul Justiţiei - Comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, solicitând anularea deciziei prin care i-a fost respinsă cererea de constatare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că, începând cu anul 1988, a suferit din partea organelor fostei Securităţi, presiuni, torturi psihice, anchete, a fost discreditat în faţa colegilor, a fost mutat la un alt loc de muncă şi nu a beneficiat de normele privind competenţa sa profesională.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 502 din 3 septembrie 2004, a respins acţiunea, reţinând că reclamantul s-a aflat în atenţia fostelor organe de Securitate, întrucât audia postul E.L., însă împotriva sa nu s-au dispus măsuri administrative abuzive, în sensul art. 3 din OUG nr. 214/1999.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs, reclamantul Ţ.C., susţinând că, întrucât instanţa i-a respins proba testimonială, i-a fost încălcat dreptul la apărare şi că nu a administrat toate probele necesare aflării adevărului.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu prevederile art. 1 din O.U.G nr. 214/1999, se recunoaşte calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă, pentru activitatea desfăşurată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice sau supuse din motive politice, unor măsuri administrative abuzive de organele fostei miliţii sau securităţi ori de alte organe, ca urmare a săvârşirii unei fapte, în scopurile menţionate la art. 2 alin. (1), în baza căreia s-a dispus:
a) privarea de libertate în locuri de deţinere sau pentru efectuarea de cercetări;
b) internarea în spitale de psihiatrie;
c) stabilirea de domiciliu obligatoriu;
d) strămutarea într-o altă localitate;
e) deportarea în străinătate, după 23 august 1944, din motive politice.
Prin Legea nr. 213/2003 a fost completat art. 3 alin. (3) al O.U.G nr. 214/1999, introducându-se lit. g) - încetarea contractului de muncă sau retrogradare, dispuse din motive politice şi dovedite cu acte scrise administrative sau judecătoreşti de la acea dată.
Potrivit art. 4 alin. (1) din HG nr. 148/2000, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, cererea petentului trebuie să fie însoţită de acte doveditoare, iar potrivit alin. (3), în măsura în care documentele, datele sau informaţiile necesare nu pot fi obţinute prin intermediul Direcţiei Instanţelor Militare, preşedintele comisiei solicitată instituţiilor publice sau persoanelor fizice ori judiciare care le deţin, transmiterea acestora.
În aplicarea acestor prevederi, Comisia din cadrul Ministerului Justiţiei a solicitat informaţii de la S.R.I. - U.M. 0362 Bucureşti, C.N.S.A.S.
Cu adresele nr. M.A/S/51.842 din 8 octombrie 2003 şi respectiv, nr. 619/00 din data de 19 noiembrie 2003, aceste organe au comunicat că în urma verificărilor efectuate în arhiva preluată de la fostele organe de securitate, nu au fost identificate documente care să ateste reţinerea petentului.
Este adevărat că recurentul-reclamant s-a aflat în atenţia fostelor organe de securitate, întrucât audia posturile de radio străine, fiind avertizat în prezenţa conducerii întreprinderii, însă împotriva sa nu s-a luat alte măsuri administrative abuzive, prevăzute de art. 3 din OUG nr. 214/1999 şi de Legea nr. 213/2003.
Aşa fiind, hotărârea prin care i-a fost respinsă cererea, este legală şi temeinică, urmând ca recursul declarat de reclamant să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul Ţ.C. împotriva sentinţei civile nr. 502 din 3 septembrie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1743/2005. Contencios. Anulare act control... | ICCJ. Decizia nr. 3469/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
