ICCJ. Decizia nr. 3834/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 15 octombrie 2004, reclamantul E.Z., cetățean libanez, a solicitat în contradictoriu cu Autoritatea pentru Străini din Ministerul Administrației și Internelor, să se dispună anularea deciziei de respingere a cererii sale, pentru aprobarea stabilirii domiciliului în România.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 102 din 19 ianuarie 2005, a admis acțiunea, a dispus anularea măsurii dispusă de pârâtă și comunicată sub nr. 609942/VG/SIV din 5 octombrie 2004 și a obligat pe pârâtă să reanalizeze cererea reclamantului de stabilire a domiciliului în România, în condițiile normelor în materie.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul s-a conformat legii române și a depus diligențe pentru a avea o ședere temporară și continuă, atât anterior perioadei de referință, cât și pe ultimii 6 ani, conform art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002.
împotriva sus-menționatei sentințe a declarat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și susținând în esență că în mod greșit instanța a admis acțiunea, deși nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 194/2002, respectiv de Legea nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România.
Recursul este nefondat.
Din actele dosarului rezultă că reclamantul, cetățean libanez, a depus diligențe și a obținut viză pentru a avea o ședere temporară și continuă în România, potrivit art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002, nefiind încălcate nici prevederile Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România.
Actul nou prezentat de intimat în recurs, potrivit art. 305 C. proc. civ., face dovada prelungirii dreptului de ședere în România, a intimatului, încât și sub acest aspect, recursul pârâtei este nefondat și a fost respins potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 725/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 853/2005. Contencios → |
|---|
