ICCJ. Decizia nr. 4705/2005. Contencios
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la data de 2 februarie 2004, reclamantul C.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 10522 din 3 martie 2005, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
în motivare, reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar în condițiile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pârâta refuzând nejustificat să-i acorde drepturile compensatorii cuvenite potrivit legii indicate.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 220 din 20 mai 2005, a admis acțiunea, a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 12 martie 1963 - 17 decembrie 1964, începând cu data de 1 aprilie 2005 și a obligat pârâta să-i acorde reclamantului, drepturile corespunzătoare, anulând, totodată, hotărârea comisiei din cadrul Casei Județene de Pensii Dolj.
Prima instanța a reținut că soluția se impune în raport cu probele administrate, cu prevederile Legii nr. 309/2002 și ale Normelor metodologice nr. 1114/2002, elaborate în aplicarea legii.
împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, susținând, în esență, că intimatul nu este îndreptățit la acordarea drepturilor compensatorii, pentru că a efectuat stagiul militar în unități ale armatei, specializate în construcții, și nu în detașamente de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii, cum impune legea.
Critica este fondată.
Din actele prezentate de reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a efectuat stagiul militar, în calitate de constructor, în perioada 12 martie 1963 - 17 decembrie 1964, în U.M. 01794 din sistemul fostului Minister al Forțelor Armate, iar nu în cadrul unor detașamente de muncă din sistemul fostei Direcții Generale a Serviciului Muncii, structură civilă care a funcționat fie în sistemul fostului Minister al Construcțiilor, în perioada 1950 - 1956, fie ca structură subordonată fostei Președinții a Consiliului de Miniștrii, în perioada 1956 - 1961.
împrejurarea că recurentul, efectuând stagiul militar în unitatea militară arătată, în perioada respectivă a prestat munci fizice, nu-l îndreptățește să primească drepturile compensatorii acordate prin Legea nr. 309/2002, deoarece, potrivit art. 1 din această lege, beneficiază de prevederile acesteia, doar persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
De altfel, așa cum rezultă din livretul militar, acesta a făcut și instrucție militară, fiind lăsat la vatră în categoria 1, a soldaților instruiți.
Deși excluderea de la prevederile acestei legi, a persoanelor care au efectuat stagiul militar în aceeași perioadă, în cadrul unor unități de muncă aparținând fostului Minister al Forțelor Armate, apare ca un tratament discriminatoriu, nu putea ca, pe calea interpretării, să adauge la lege o categorie de persoane exclusă de legiuitor.
în concluzie, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) teza I și ale art. 314 C. proc. civ., Curtea a admis recursul pârâtei, a casat sentința atacată și, în fond, a respins acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată.
← ICCJ. Decizia nr. 4706/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4703/2005. Contencios → |
---|