ICCJ. Decizia nr. 4708/2005. Contencios
Comentarii |
|
La data de 14 iulie 2004, Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a formulat recurs în anularea deciziei nr. 2057 din 15 iulie 2003, a Tribunalului București, secția pentru conflicte de muncă și litigii de muncă, prin care s-a admis recursul declarat de SC C.C. SRL București, împotriva sentinței civile nr. 305 din 22 ianuarie 2003, a Judecătoriei sectorului 3 București și s-a dispus anularea procesului-verbal de contravenție nr. 10545 din 5 iulie 2002, emis de Direcția Generală a Finanțelor Publice București.
S-a susținut, astfel, că decizia a fost pronunțată cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.
Astfel, instanța de recurs a reținut nulitatea procesului-verbal de contravenție, întrucât agentul constatator nu a adus la cunoștință contravenientului, dreptul de a formula obiecțiuni, nerespectând dispozițiile art. 16 pct. 7 din O.G. nr. 2/2001.
în recursul în anulare s-a învederat că încălcarea dispozițiilor sus-menționate se sancționează cu nulitatea relativă a actului, cazurile în care operează nulitatea absolută, fiind enumerate limitativ și neregăsindu-se motivul pe care și-a întemeiat soluția, instanța de recurs.
Pe de altă parte, s-a menționat că în cauză, agentul constatator a încunoștiințat societatea despre dreptul de a ataca procesul-verbal de contravenție, dovadă fiind plângerea formulată.
Examinând motivele invocate prin recursul în anulare, în raport cu actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că sunt întrunite cerințele art. 330 pct. 2 C. proc. civ., în vigoare la data pronunțării hotărârii atacate, aceasta fiind dată cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită pe fond, a cauzei.
Astfel, Curtea a reținut că prin procesul-verbal nr. 10545 din 5 iulie 2002 s-a constatat săvârșirea contravenției prevăzute de art. IV pct. 2 din O.G. nr. 18/1994, repatrierea cu întârziere a contravalorii unor exporturi și s-a dispus amendarea societății, cu suma de 4.588.749.468 lei.
Procesul-verbal de contravenție, în care este inserată mențiunea că se poate formula plângere în termen de 15 zile, conform prevederilor O.G. nr. 2/2001, este semnat și ștampilat de împuternicitul societății comerciale contraveniente, același reprezentant formulând și semnând și plângerea înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice București, sub nr. 21325 din 17 iulie 2002.
în aceste împrejurări, apare ca neîntemeiată, susținerea instanței, în sensul că organul constatator nu a adus la cunoștință, contravenientei, dreptul de a formula obiecțiuni cu privire la conținutul procesului-verbal de contravenție.
în raport cu cele expuse mai sus, Curtea a admis recursul în anulare, a casat decizia atacată și a respins recursul declarat de SC C.C. SRL împotriva sentinței civile nr. 305 din 22 ianuarie 2003, ce a fost menținută.
← ICCJ. Decizia nr. 4712/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4402/2005. contencios → |
---|