ICCJ. Decizia nr. 483/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 483/2005
Dosar nr. 7208/2004
Şedinţa publică din 31 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa atacată cu recurs, sentinţa civilă nr. 388, pronunţată la data de 4 iunie 2004, în dosarul nr. 673/A/2004, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamantul N.I. şi a anulat hotărârea nr. 652 din 29 noiembrie 2002, adoptată de Comisia de specialitate din cadrul Casei Judeţene de Pensii Dolj, care a fost obligată să-i recunoască acestuia, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 13 septembrie 1942 - 6 martie 1945.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că autoritatea pârâtă i-a recunoscut reclamantului, în mod greşit, doar perioada 15 martie 1944 - 6 martie 1945, ca durată a strămutării, atâta vreme, cât din probele cauzei rezultă că strămutarea acestuia s-a produs, împreună cu alţi ţigani din judeţul Dolj, la data de 13 septembrie 1942.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Dolj, susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a dat o hotărâre nelegală şi netemeinică, în temeiul unor probe contradictorii, care nu puteau constitui temei pentru modificarea perioadei de strămutare stabilită prin actul administrativ atacat.
Recursul este întemeiat, pentru motivele care vor fi arătate în continuare.
În acţiunea formulată, intimatul-reclamant a susţinut că în perioada 13 septembrie 1942 - 30 octombrie 1944 a fost deportat din localitatea de domiciliu, în Transnistria şi că data deportării sale rezultă din copia xeroxată a certificatului eliberat de Direcţia Judeţeană Dolj a Arhivelor Naţionale.
Într-adevăr, în dosar au fost depuse două copii xeroxate eliberate de Direcţia Judeţeană Dolj a Arhivelor Naţionale, dar acestea se referă la numiţii M.M. şi P.M., în timp ce din copia buletinului de identitate rezultă că intimatul-reclamant a fost născut la data de 13 mai 1937, având, deci, la data pretinsei deportări, vârsta de 5 ani, când ar fi trebuit să se afle în familia părinţilor săi, cu prenumele I. şi C.
Din declaraţiile martorilor ar rezulta că intimatul-reclamant ar fi fost deportat împreună cu familia unchiului său, M.M. şi mătuşii sale P.M. în perioada martie 1943 - noiembrie 1944, fără a rezulta motivele pentru care acesta s-ar fi aflat în altă familie, decât cea a părinţilor săi şi nici dacă aceştia au fost şi ei strămutaţi din localitatea de domiciliu, în altă localitate, în condiţiile strămutării etnicilor ţigani, de către regimul Antonescu.
Or, potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale, ceea ce instanţa de fond nu a făcut, lăsând aspectele de mai sus neelucidate.
Astfel fiind, urmează ca recursul să fie admis, iar sentinţa atacată casată, cauza urmând să fie rejudecată de aceeaşi instanţă, potrivit dezlegărilor date mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Dolj împotriva sentinţei civile nr. 388 din 4 iunie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 482/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 485/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
