ICCJ. Decizia nr. 572/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 572/2005
Dosar nr. 5026/2004
Şedinţa publică din 2 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 7 aprilie 2004, la Curtea de Apel Cluj, Casa Judeţeană de Pensii Maramureş a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 462 din 25 martie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, solicitând casarea hotărârii recurate şi în fond, respingerea contestaţiei formulate de reclamanta B.M., soţia lui B.D., în prezent decedat.
În motivarea recursului, petenta a susţinut că instanţa de fond, în mod greşit nu a avut în vedere prevederile art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, ce priveşte expres şi limitativ persecuţiile etnice care fac obiectul acestei legi. În acest sens recurenta a concluzionat că B.D., soţul lui B.M., s-a născut în localitatea în care s-au refugiat părinţii lui, dar acesta nu poate avea regimul juridic de strămutat, ca şi părinţii lui, pentru că s-a născut în localitatea în care a şi domiciliat mai departe, urmare a refugiului părinţilor săi.
Din actele cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prin sentinţa civilă nr. 462 din 25 martie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a admis acţiunea formulată de B.M. împotriva Casei Judeţene de Pensii Maramureş, s-a anulat hotărârea nr. 1626 din 20 octombrie 2003, emisă de pârâtă, dispunându-se obligarea recurentei-pârâte, să recunoască reclamantei, în calitate de soţie supravieţuitoare după B.D., drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999.
Instanţa de fond a reţinut că B.D. a avut şi el statut de refugiat, pentru perioada cuprinsă între data naşterii, 4 martie 1942 şi data încetării refugiului, la fel ca şi părinţii săi ce se refugiaseră din cauza persecuţiilor etnice.
Intimata-reclamantă fiind soţia supravieţuitoare de pe urma lui B.D., în prezent decedat, beneficiază şi ea de drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât nu s-a recăsătorit după decesul soţului ei.
Recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Maramureş este neîntemeiat şi va fi respins.
În mod cert, B.D., aşa cum rezultă din actele cauzei, s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi, refugiu determinat de persecuţii etnice.
Împrejurarea că B.D. s-a născut în localitatea în care părinţii săi ajunseseră ca urmare a refugiului şi că a continuat să locuiască în această localitate, împreună cu părinţii săi, nu înseamnă că B.D. nu s-ar afla în situaţia de refugiat, ca şi părinţii săi.
B.D. fiind minor, era exclus să aibă alt domiciliu decât cel al părinţilor săi şi faţă de vârsta acestuia, la acea dată este, de asemenea, exclusă şi manifestarea de voinţă a acestuia, în sensul alegerii unui alt domiciliu, luând în considerare dispoziţiile art. 8 din Decretul nr. 31/1954.
Aceste împrejurări, ca şi faptul că Legea nr. 189/2000 nu prevede imperativ excluderea persoanelor născute în refugiu, de la beneficiul Legii nr. 189/2000, au fost reţinute în mod corect de instanţa de fond, atunci când a admis acţiunea soţiei supravieţuitoare de pe urma lui B.D.
Hotărârea atacată fiind corectă, recursul declarat va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Maramureş împotriva sentinţei civile nr. 462 din 25 martie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 571/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 573/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
