Excepţie de nelegalitate. Succesiunea în timp a actelor normative. Admisibilitate.
Comentarii |
|
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.În speţă, instanţa de recurs a reţinut că, deşi cererea de chemare în judecată a fost introdusă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, această împrejurare nu este de natură a face aplicabile, în privinţa excepţiei de nelegalitate, dispoziţiile Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ.S-a considerat, astfel, că este admisibilă excepţia de nelegalitate ridicată în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, apreciindu-se că art. 27 din această lege se referă la acţiunile aflate pe rolul instanţelor, iar nu la excepţiile de nelegalitate, iar, pe de altă parte, Legea nr. 29/1990 nici nu prevede posibilitatea ca instanţa de contencios administrativ să soluţioneze excepţia de nelegalitate a unui act administrativ invocată într-o cauză de altă natură - civilă, penală etc..
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, nr. 4262 din 15 August 2005
Prin acțiunea înregistrată la data de 21 septembrie 2004 și precizată ulterior, reclamanții Z.V., H.G.D., N.G. și V.Z. au chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale (M.Ap.N.), solicitând obligarea acestuia la emiterea deciziei de recalculare a pensiilor de serviciu și suplimentară, precum și la plata unor daune cominatorii.
Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 31 mai 2005, în baza art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, nr. 554/2004, raportat la art. 3 din Codul de procedură civilă, a sesizat Curtea de Apel București în vederea judecării excepției de nelegalitate a H.G. nr. 1188/2001 și Ordinului ministrului apărării naționale nr. M-116/2002 și a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea acesteia.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1338 din 13 iulie 2005, a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate formulată de reclamanți, reținând, în esență, că actele normative atacate nu încalcă dispoziții ale Legii nr. 164/2001, iar excluderea de la recalcularea pensiei a anumitor elemente nu ține de analizarea pe calea excepției de nelegalitate, ci de fondul cauzei, unde se vor administra probe pentru fiecare reclamant.
împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, reclamanții, susținând că, în mod greșit, s-a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004, iar nu cele ale Legii nr. 29/1990 și că dispozițiile H.G. nr. 1188/2001, ale H.G.nr. 1294/2001 și ale Ordinului ministrului apărării naționale M-166/2002 sunt nelegale și neconstituționale, fiind contrare și deciziei nr. 87/1999 a Curții Constituționale.
Recursul este nefondat.
Astfel, conform dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, intrată în vigoare la 30 de zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv 7 decembrie 2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
în acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă, suspendând cauza.
în speță, se constată că s-a procedat în sensul textului de lege mai sus arătat, iar recurenții-reclamanți care, de altfel, au invocat chiar ei excepția de nelegalitate nu au atacat încheierea prin care s-a procedat în sensul dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Faptul că acțiunea privind recalcularea pensiei a fost înregistrată înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 554/2004 nu este de natură a face aplicabile dispozițiile Legii nr. 29/1990 întrucât, pe de o parte, la data invocării excepției de nelegalitate erau aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004, iar, pe de altă parte, dispozițiile art. 27 din Legea nr. 554/2004 se referă la acțiunile aflate pe rolul instanțelor, iar nu la excepțiile de nelegalitate.
De altfel, Legea nr. 29/1990 nici nu prevedea posibilitatea ca instanța de contencios administrativ să soluționeze excepția de nelegalitate a unui act administrativ invocată într-o cauză de altă natură (civilă, penală, etc.).
Prin urmare, înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța a aplicat corect legea, având în vedere succesiunea în timp a actelor normative, reținând corect incidența noii legi în soluționarea excepției de nelegalitate.
Pe fondul cauzei, înalta Curte de Casație și Justiție constată de asemenea că soluția adoptată de Curtea de Apel București este corectă. Aceasta întrucât, analizând dispozițiile H.G. nr. 294/2001, ale H.G. nr. 1188/2001, precum și ale Ordinului ministrului apărării naționale M-166/2002, nu se constată încălcări ale Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare, în principal ale art. 1, art. 2, art. 3 și art. 79 din această lege.
Existența unor elemente de diferențiere între categoriile de pensii și pensionari nu echivalează cu un tratament discriminatoriu decât în măsura în care, astfel cum s-a reținut într-adevăr și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale, s-ar crea diferențieri între categorii de cetățeni "aflați în aceeași situație". Or, în cauză nu se pot reține aspectele invocate pe calea excepției de nelegalitate, ci ca fiind chestiuni ce țin de fondul cauzei, astfel cum corect a reținut și instanța a cărei sentință este atacată.
De altfel, această soluție nu contravine nici deciziei nr. 37/1993 a Curții Constituționale în ale cărei considerente se reține că neconstituționalitatea unui act administrativ nu reprezintă altceva decât o formă agravată de ilegalitate.
Se va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.
← Regim vamal. Scutire de la plata taxelor vamale. Utilaje... | Monument istoric. Imobil proprietate privată a statului.... → |
---|