ICCJ. Decizia nr. 10/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 10/2006
Dosar nr. 3074/2005
nr. 12.676/1/2005
Şedinţa publică din data de 10 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, reclamanta T.V. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Suceava, pentru ca instanţa să dispună obligarea pârâtei să emită Decizia de acordare a drepturilor ce i se cuvin în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 3 din Legea nr. 309/2002, achitarea sumei stabilite în baza acestei decizii actualizată cu indicele inflaţiei.
În motivarea cererii a arătat faptul că prin hotărârea nr. 7574/2003, a Casei Judeţene de Pensii Suceava, s-a stabilit faptul că beneficiază de prevederile Legii nr. 309/2002, urmând să primească drepturile băneşti cuvenite, începând cu data de 1 noiembrie 2003, fără ca pârâta să emită o decizie în acest sens.
Prin sentinţa nr. 322 din 18 aprilie 2005, a Tribunalului Suceava, secţia civilă, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, motivat de faptul că dispoziţiile prevăzute în art. 6 alin. (3) din Legea nr. 309/2002, stabilesc expres instanţa competentă a soluţiona cererile formulate în temeiul actului normativ invocat.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 238 din 6 iulie 2005, a respins acţiunea formulată, reţinând, în esenţă, faptul că reclamanta nu a fost lezată în drepturile sale recunoscute de lege printr-un act administrativ, întrucât pârâta a emis Decizia nr. 46715/2005, prin care i s-au achitat drepturile cuvenite, până la pronunţarea sentinţei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta, criticând soluţia pronunţată, întrucât, deşi i-au fost achitate drepturile cuvenite în baza legii invocate, nu i s-a achitat suma actualizată cu indicele de inflaţie.
Recursul este nefondat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând motivele invocate, în raport cu sentinţa pronunţată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, a constatat nefondat, recursul formulat, pentru considerentele ce urmează:
Din actele dosarului a rezultat faptul că reclamantei i s-au acordat drepturile conferite de dispoziţiile Legii nr. 309/2002, prin Decizia nr. 46715/2005, a Casei Judeţene de Pensii Suceava.
Întrucât i s-au acordat aceste drepturi în totalitate, calculate începând cu data de 1 noiembrie 2003, pretenţia recurentei-reclamante, de obligare a intimatei-pârâte la plata actualizată a sumei, cu indicele de inflaţie, apare neîntemeiată.
Având în vedere aceste considerente, recursul formulat va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.V. împotriva sentinţei nr. 238 din 6 iulie 2005 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1/2006. Contencios. Refuz plată sumă... | ICCJ. Decizia nr. 101/2006. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
