ICCJ. Decizia nr. 1219/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1219/2006
Dosar nr. 3810/2005
nr. 15612/1/2005
Şedinţa publică din 11 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 15027/413 din 1 iunie 2005, emisă de aceasta şi acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă, declaraţii autentificate ale unor martori care arătau că reclamantul s-a născut în perioada în care părinţii săi au fost strămutaţi, urmare a Tratatului de la Craiova, din judeţul Durostor, Bulgaria, în comuna Beidaud, judeţul Tulcea, precum şi hotărârea prin care i s-a recunoscut acestuia, calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 1602 din 5 octombrie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantului, a anulat hotărârea nr. 15027/413 din 1 iunie 2005, emisă de pârâtă şi a obligat-o să-i recunoască calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, pentru perioada 18 octombrie 1941 - 6 martie 1945, începând cu 1 iunie 2005.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, faţă de împrejurarea că reclamantul este născut după data refugiului părinţilor săi şi, deci, nu a suferit persecuţii etnice.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. (1) lit. c) din OG nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face nici o diferenţiere de tratament între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
Cum, în cauză, s-a făcut dovada şi este de necontestat faptul că reclamantul s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi, în mod corect a reţinut instanţa de fond că acesta, începând cu data naşterii sale, 18 octombrie 1941, a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, implicit, s-au răsfrânt şi asupra sa.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1602 din 5 octombrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1218/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1220/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
