ICCJ. Decizia nr. 140/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiune în contencios administrativ, reclamanta F.P.Ș.Ș.P.R. a chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor, solicitând anularea Instrucțiunilor ministrului administrației și internelor nr. 525 din 5 septembrie 2003, privind organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere, care au fost emise în baza art. 24 din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice și ale cap. 3 secțiunea 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, aprobat prin H.G. nr. 85/2003.
în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin aceste instrucțiuni a fost restricționată activitatea de depunere a dosarului de examinare, în vederea obținerii permisului de conducere și a dispus ca înmânarea formularului de programare a solicitantului acestui permis să se facă numai persoanei ce urmează a fi examinată, prin aceasta aducându-se serioase perturbări în activitatea școlilor de șoferi.
Prin sentința civilă nr. 1171 din 10 mai 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamanta F.P.Ș.Ș.P.R.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că acțiunea reclamantei nu îndeplinește una din condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 29/1990, respectiv existența unui drept prevăzut de lege sau a unui interes legitim încălcat, neexistând vreo reglementare legală în vigoare privind depunerea dosarului solicitantului, de către școala de șoferi.
împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs F.P.Ș.Ș.P.R. care a motivat că prezentarea la poliție a dosarului personal, de către solicitant (candidat), pentru a se înlătura eventualele substituiri de persoană, este o falsă susținere, întrucât între momentul depunerii dosarului și momentul efectiv al examinării este o perioadă destul de îndelungată, iar pe parcursul examinării, comisia are dosarul candidatului aspra sa și poate confrunta orice date.
Se constată că la termenul de față, reprezentantul recurentei a solicitat instanței să ia act că instituția pe care o reprezintă, renunță la judecata recursului ce face obiectul prezentei cauze.
Având în vedere cererea menționată, în temeiul art. 246 C. proc. civ., Curtea a luat act de renunțarea la judecata cererii de recurs formulată în prezenta cauză.
| ← ICCJ. Decizia nr. 134/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 111/2006. Contencios → |
|---|
