ICCJ. Decizia nr. 2803/2006. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2803/2006
Dosar nr. 37734/2/2005
Şedinţa publică din 12 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, sub nr. 4572 din 6 decembrie 2005, reclamantul G.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 15477/816 din 31 octombrie 2005, emisă de pârâtă, admiterea cererii formulate în baza Legii nr. 189/2000 şi recunoaşterea calităţii sale de persoană persecutată din motive etnice, pentru perioada cuprinsă între 20 septembrie 1943 - 6 martie 1945, cu obligarea pârâtei la plata drepturilor cuvenite, începând cu data de 1 noiembrie 2005 şi la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 197 din 26 ianuarie 2006, a admis acţiunea formulată de reclamantul G.G., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti. A anulat hotărârea nr. 15477/816 din 31 octombrie 2005, emisă de pârâtă. A obligat pârâta, să emită în favoarea reclamantului, o nouă hotărâre, în care să constate că perioada 20 septembrie 1943 - 6 martie 1945 se încadrează în dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000. A obligat pârâta, la plata sumei de 100 RON, cheltuieli de judecată către reclamant.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, întrucât reclamantul s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi, care au făcut obiectul unui schimb de populaţie între România şi Bulgaria, acesta a suferit persecuţii şi privaţiuni, ca şi părinţii săi, având calitatea de persoană persecutată din motive etnice.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, motivat în temeiul art. 304 pct. 7, 8 şi 9 şi art. 3041 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că reclamantul nu poate să fie beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, fiind născut la 20 septembrie 1943, pe teritoriu românesc, în timp ce părinţii săi se aflau în refugiu, fiind strămutaţi din localitatea Balagea, judeţul Caliacra - Bulgaria, în oraşul Bacău - România, în luna septembrie 1940.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu motivele de recurs invocate, precum şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că reclamantul s-a născut la data de 20 septembrie 1943, în oraşul Bacău, unde părinţii săi au fost strămutaţi din localitatea Balagea, judeţul Caliacra - Bulgaria, urmare a schimbului de populaţie efectuat în baza Tratatului semnat la 6 septembrie 1940, la Craiova, încheiat între România şi Bulgaria.
Se reţine că, reclamantul a făcut dovada strămutării părinţilor săi, din motive etnice, cu înscrisuri.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate în actul normativ.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei rezultă că, atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile instaurate în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să beneficieze toate persoanele-cetăţeni români care au suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă, atât persoana care a suferit aceste persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit, astfel, toate consecinţele nefavorabile care au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost strămutaţi din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a strămutării.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victime şi/sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice, rezultă şi din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din OG nr. 105/1999, şi soţului supravieţuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o indemnizaţie lunară, soţului supravieţuitor, care nu a suferit persecuţiile şi nici consecinţele persecuţiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi compensatorii, copilul care, fiind născut în perioada refugiului/strămutării părinţilor săi, a suferit toate consecinţele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuţiilor din motive etnice.
Cu privire la motivul de recurs formulat în temeiul art. 304 pct. 7 C. proc. civ., dar nedezvoltat de recurenta-pârâtă, se reţine, de asemenea, a fi neîntemeiat, întrucât hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se sprijină.
În consecinţă, soluţia adoptată de instanţa de fond este legală şi temeinică, iar recursul, nefondat, urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 197 din 26 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 septembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 2802/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2807/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|