ICCJ. Decizia nr. 3950/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3950/2006

Dosar nr. 8495/1/2006

Şedinţa publică din 14 noiembrie 2006

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, reclamanta F.M. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Braşov, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se admită acţiunea şi să se dispună anularea hotărârii atacate nr. 4457 din 9 decembrie 2005 şi să i se emită o nouă hotărâre, prin care să i se recunoască calitatea de refugiat, conform art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în perioada septembrie 1940 - 1 noiembrie 1946, împreună cu familia, a fost nevoită să se refugieze din motive etnice, din localitatea de domiciliu, Braşov, în localitatea Dalnic, judeţul Covasna.

Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 92/F din 10 aprilie 2006, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta F.M., a dispus anularea hotărârii nr. 4457 din 9 decembrie 2005 şi a obligat pârâta să emită reclamantei, o nouă hotărâre prin care să-i recunoască calitatea de refugiată, conform prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 15 septembrie 1940 - 6 martie 1945 şi cu acordarea drepturilor băneşti începând cu data de 1 iulie 2005.

A obligat pârâta să plătească reclamantei, suma de 300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că, faţă de probele administrate cu înscrisuri şi faţă de proba testimonială admisibilă, reclamanta a făcut dovada refugiului datorat persecuţiei etnice.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Braşov, criticând-o ca nelegală şi netemeinică şi invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.

Recurenta a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică, întrucât în fapt nu a avut loc un refugiu pentru motive etnice şi că reclamanta nu poate beneficia de dispoziţiile Legii nr. 189/2000.

Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din cele 6 situaţii enumerate în dispoziţiile normative menţionate.

Dovedirea situaţiilor prevăzute de art. 1 se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate la cerere de organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.

În cauză, din depoziţiile martorilor audiaţi, pe nume B.V. şi P.S. rezultă că refugiul reclamantei a fost datorat persecuţiei etnice suferite de familia acesteia, ea fiind minoră în acea perioadă, când familia sa s-a refugiat din Braşov, localitate aflată sub administraţie românească, în comuna Dalnic, deoarece legionarii aruncau cu pietre, ameninţându-i pe motiv că sunt de etnie maghiară.

Astfel, în mod corect instanţa de fond a admis cererea, întrucât s-a stabilit fără dubii că persecuţiile exercitate asupra familiei reclamantei se datorau faptului că erau de etnie maghiară.

Pentru aceste motive în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a se respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Braşov împotriva sentinţei civile nr. 92/F din 10 martie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie 2006.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3950/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs