ICCJ. Decizia nr. 4585/2006. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4585/2006
Dosar nr. 4557/2/2006
Şedinţa publică din 13 decembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 17 august 2006, la Curtea de Apel Bucureşti, Autoritatea Naţională a Vămilor a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 1567 din 27 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, precum şi a încheierii de şedinţă prin care a fost respinsă excepţia de inadmisibilitate a acţiunii din data de 27 iunie 2006.
S-a susţinut că hotărârea instanţei de fond cuprinde motive străine de natura pricinii (art. 304 pct. 7 din C. proc. civ.).
Sub acest aspect s-a precizat că în mod greşit s-a respins excepţia de inadmisibilitate a acţiunii pentru lipsa procedurii prealabile, în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, considerându-se că neprevenirea expresă în cazul funcţionarilor publici ce contestă ordinele de sancţionare a obligativităţii procedurii prealabile, nu înseamnă că acestea nu se aplică.
S-a mai susţinut că hotărârea pronunţată de instanţa de fond este lipsită de temei legal şi a fost dată cu aplicarea greşită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.). Astfel, se precizează că în mod nelegal, instanţa de fond a reţinut susţinerea reclamantului privind nelegalitatea comisiei de disciplină care a efectuat cercetarea administrativă, prealabilă a faptei, deşi la data de 11 aprilie 2006, data emiterii ordinului, sentinţa civilă nr. 1582 din 24 octombrie 2005 nu devenise irevocabilă şi nu era executorie (executarea acesteia fiind suspendată prin efectul recursului declarat conform art. 20 din Legea nr. 554/2004).
Din actele cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că prin sentinţa civilă nr. 1567 din 27 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis cererea formulată de reclamantul C.E. împotriva Autorităţii Naţionale a Vămilor. S-a anulat Ordinul nr. 5687 din 11 aprilie 2006, emis de pârâtă.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul solicitase constatarea nulităţii absolute a Ordinului nr. 5687 din 11 aprilie 2006, emis de vicepreşedintele Autorităţii Naţionale a Vămilor.
Instanţa de fond a reţinut că „nemenţionarea formală a motivelor pentru care au fost înlăturate apărările funcţionarilor publici în actul de sancţionare, nu poate duce la nulitatea acestuia, dacă în cuprinsul său se face trimitere la un act pe care se întemeiază", (cazul în speţă). În cauză procesul-verbal nr. 68962 din 27 martie 2006, prin care obiecţiunile petentului au fost respinse, nu cuprind motivele respingerii susţinerilor reclamantului, de către Comisia de disciplină.
Pe de altă parte s-a mai reţinut că ordinul de sancţionare este un act subsecvent Ordinului Autorităţii Naţionale a Vămilor nr. 1684 din 15 iunie 2005, prin care s-a înfiinţat Comisia de disciplină la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor şi care, prin sentinţa civilă nr. 1582 din 4 octombrie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2864/2005, a fost anulat la cererea S.N.P.V. P.L., sentinţa rămânând irevocabilă prin respingerea recursului prin Decizia civilă nr. 1372 din 19 aprilie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Instanţa a reţinut că aspectele de nelegalitate, ce vizau înfiinţarea şi funcţionarea comisiei de disciplină, se răsfrâng şi asupra actelor efectuate de comisia de disciplină ce au fost întocmite de un organism declarat nelegal, fiind ele însele anulabile.
Recursul declarat în cauză este neîntemeiat şi va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.
În mod corect, instanţa de fond, aşa cum a dispus prin practicaua sentinţei nr. 1567 din 27 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, în sensul că funcţionarul public trebuia să parcurgă anterior acţionării în judecată, procedura prealabilă administrativă conform art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, faţă de obiectul cauzei de dispoziţiile HG nr. 1210/2003 şi faţă de faptul că autoritatea administrativă nu poate să-şi revoce ordinul.
Este de observat, de asemenea, că cercetarea prealabilă administrativă (deci anterioară emiterii ordinului) a fost efectuată de o comisie de disciplină, nelegal constituită, ceea ce determină nulitatea actelor întocmite de această comisie de disciplină.
Susţinerea recurentei, că la data emiterii ordinului de sancţionare nu era definitivă încă sentinţa de anulare a comisiei de disciplină, ilegal constituită, este o susţinere nerelevantă cauzei, cu atât mai mult, cu cât indiferent de împrejurarea sus citată, instanţa de fond a constatat că ordinul de sancţionare nu cuprindea elementele obligatorii ale ordinului de sancţionare impuse de art. 35 alin. (2) din HG nr. 1210/2003 (respectiv obiecţiunile indicate de petent de sancţionare şi motivarea respingerii acestora).
Constatându-se că hotărârea atacată cu recurs, este legală şi temeinică, recursul declarat va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Autoritatea Naţională a Vămilor împotriva sentinţei civile nr. 1567 din 27 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 decembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4584/2006. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 4586/2006. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
