ICCJ. Decizia nr. 4586/2006. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4586/2006
Dosar nr. 2767/2/2006
Şedinţa publică din 13 decembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, la data de 7 martie 2006, reclamantul R.C. a solicitat, în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, recunoaşterea dreptului de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluţionar, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 341/2004, fără a se aduce atingere calităţii sale de luptător remarcat prin fapte deosebite, atestată de Certificatul de revoluţionar eliberat în baza Legii nr. 42/1990, precum şi de Brevetul emis prin decret de către Preşedintele României.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că a solicitat preschimbarea certificatului de revoluţionar, depunând şi avizul reactualizat, prevăzut de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, dar i s-a comunicat lipsa unor documente-probe prevăzute de art. 10 alin. (2) din această lege.
Reclamantul mai învederează că la contestaţia formulată nu a primit o soluţie favorabilă, considerându-se îndreptăţit să beneficieze de preschimbarea certificatului de revoluţionar. Consideră că dispariţia probelor invocată de către pârât nu îi este imputabilă.
Prin sentinţa civilă nr. 1396 din 13 iunie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul R.C., ca inadmisibilă. Prin aceeaşi sentinţă, a fost respinsă şi excepţia de conexitate ridicată de pârât.
Pentru a pronunţa o asemenea hotărâre, instanţa de fond a reţinut că obligarea pârâtului să recunoască dreptul reclamantului de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluţionar în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004, fără să se aducă atingere calităţii de luptător remarcat prin fapte deosebite, calitate atestată de Certificatul de revoluţionar eliberat în baza Legii nr. 42/1990, echivalează cu obligarea pârâtului de a preschimba certificatul de revoluţionar, conform cererii formulate.
S-a apreciat că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 2 lit. o) din Legea nr. 554/2004, întrucât ceea ce pretinde reclamantul, nu reprezintă o anumită condiţie în considerarea unui drept subiectiv viitor şi previzibil prefigurat, ci chiar realizarea dreptului.
Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a avut în vedere prorogarea termenului prevăzut de art. 9 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 341/2004, în care pârâtul trebuie să soluţioneze cererile formulate, precum şi prevederile art. 9 alin. (5) din legea menţionată, potrivit cărora, înainte de formularea cererii în instanţă, reclamantul avea obligaţia să conteste refuzul primit la Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989, contestaţia reprezentând procedura prealabilă obligatorie.
Cu privire la excepţia de conexitate, instanţa de fond a apreciat că nu sunt întrunite cerinţele art. 164 C. proc. civ., întrucât obiectul şi cauza dosarelor este identică, dar reclamanţii sunt diferiţi, fiecare dintre aceştia invocând o altă situaţie de fapt.
Instanţa de fond nu s-a mai pronunţat asupra celorlalte aspecte ridicate în cadrul excepţiilor, considerând examinarea acestora ca fiind inutilă.
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a declarat recurs, reclamantul R.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul consideră că sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti este greşită, iar respingerea acţiunii, ca inadmisibilă, nu ţine seama de faptul că obiectul acesteia viza vătămarea unui interes legitim, aşa cum prevede art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi nu realizarea dreptului. Cererea formulată era fundamentată strict pe înştiinţarea emisă de pârât care a comunicat că nu va acorda titlul solicitat, dacă nu va fi completat dosarul cu actele care lipsesc.
Totodată, recurentul mai arată că, prin admiterea excepţiei de inadmisibilitate, i-a fost încălcat dreptul la apărare şi nu s-a respectat principiul contradictorialităţii.
Examinându-se sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 42/1990, abrogată, au fost instituite titlul de Erou - martir al Revoluţiei Române din decembrie 1989, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi titlul de Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Prin Legea nr. 341/2004 a fost abrogată Legea nr. 42/1990 şi s-a prevăzut instituirea următoarelor titluri:
a. Erou - martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989;
b. Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989;
1. Luptător Rănit;
2. Luptător Reţinut;
3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite.
c. Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.
La art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 se prevede că titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legii menţionate, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, cu modificările şi completările ulterioare, iar la alin. (6) al art. 9 din aceeaşi lege se stipulează că titlurile respective se atribuie, prin decret, de către Preşedintele României, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, cu avizul comisiei parlamentare constituite pentru controlul aplicării legii respective, potrivit principiilor şi criteriilor stabilite şi pe baza certificatelor doveditoare preschimbate.
Art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 prevede posibilitatea preschimbării, la cererea titularului, a certificatelor doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din decembrie 1989. Competenţa preschimbării acestor certificate a fost stabilită, prin legea amintită, Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
La art. 5 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 341/2004 se prevede că Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, după analizarea dosarelor persoanelor ce solicită preschimbarea certificatelor, cu avizul comisiei parlamentare pentru controlul aplicării prevederilor legii menţionate, va elibera noul tip de certificat, care va avea un format unic, cu elemente de securizare - singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile legii. Totodată, se prevede că dosarele persoanelor care solicită preschimbarea certificatelor, trebuie să conţină documentaţia prevăzută de HG nr. 566/1996, cu modificările ulterioare, precum şi avizul reactualizat al unei organizaţii de revoluţionari legal constituite până la 31 decembrie 1992.
Legea nr. 341/2004 a prevăzut iniţial, ca preschimbarea certificatelor să se facă într-un termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii. Ulterior, prin OUG nr. 133/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2005, OUG nr. 182/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 148/2006 şi prin Legea nr. 347/2006, acest termen a fost prorogat până la data de 30 iunie 2007 inclusiv.
Cu privire la contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 prevede că acestea se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens. La art. 11 se prevede continuarea activităţii, sub o altă denumire, a Comisiei parlamentare pentru controlul aplicării Legii nr. 42/1990, menţionându-se competenţele acesteia în ceea ce priveşte avizarea propunerilor Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 privind preschimbarea certificatelor, precum şi referitor la soluţionarea contestaţiilor.
În cauză, se observă că instanţa de fond a reţinut în mod corect că obligarea pârâtului de a recunoaşte dreptul reclamantului de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluţionar în conformitate cu Legea nr. 341/2004, fără să aducă atingere calităţii de luptător remarcat prin fapte deosebite, calitate atestată de Certificatul de revoluţionar eliberat în baza Legii nr. 42/1990, echivalează cu obligarea pârâtului de a preschimba certificatul de revoluţionar, conform cererii formulate, fără a i se aduce atingere calităţii de luptător remarcat prin fapte deosebite.
Or, se poate observa cu uşurinţă că preschimbarea certificatelor nu se realizează în mod automat, ci în urma unei analize efectuate de secretariatul de stat cu atribuţii în acest domeniu pe baza unei documentaţii, a unor principii şi criterii stabilite, precum şi cu avizul Comisiei parlamentare pentru controlul aplicării prevederilor Legii nr. 341/2004.
De altfel, la art. 10 alin. (1) din lege se precizează că persoanele care nu se încadrează în prevederile acesteia şi cele care în termen de 6 luni nu fac contestaţie, îşi pierd calitatea deţinută anterior.
Rezultă că instanţa de fond a reţinut în mod corect că acţiunea nu întruneşte cerinţele prevăzute de art. 2 lit. o) din Legea nr. 554/2004, în cauză nepunându-se problema unui interes legitim privat, care ar crea posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea unui drept viitor şi previzibil prefigurat, ci chiar de realizarea dreptului subiectiv, respectiv preschimbarea certificatului şi acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Instanţa de fond a interpretat în mod corect şi dispoziţiile legale prin care s-a prorogat termenul de preschimbare a certificatelor, precum şi pe cele referitoare la obligativitatea formulării contestaţiei la Comisia parlamentară instituită, ca procedură prealabilă sesizării instanţei. Rezultă că pârâtul se găseşte în termenul legal pentru preschimbarea certificatelor, iar înaintea introducerii acţiunii în instanţă, acesta trebuia să introducă contestaţie la Comisia parlamentară abilitată, prin lege, să o soluţioneze.
Prin urmare, instanţa de fond a interpretat judicios dispoziţiile legale aplicabile în cauză, pronunţând o soluţie legală şi temeinică, motiv pentru care recursul urmează a fi respins, ca nefondat, potrivit prevederilor art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de R.C. împotriva sentinţei civile nr. 1396 din 13 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 decembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 4585/2006. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 4588/2006. Contencios. Anulare act emis de... → |
---|