ICCJ. Decizia nr. 2175/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs

Decizii ICCJ 2007 (Contencios administrativ)

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr.2175/2007

Dosar nr.151/64/2006

Şedinţa publică de Ia 24 aprilie 2007

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 226/ F/ CA din 18 decembrie 2006, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantul C.V. în contradictoriu cu pârâta C.J.P.B. şi a anulat hotărârea pârâtei nr. 5580 din 24 iulie 2006, în partea referitoare la perioada pentru care reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, în sensul că aceasta este cuprinsă între 17 septembrie 1960 şi 10 noiembrie 1960, pe de o parte, şi între 22 iunie 1961 şi 13 august 1961, pe de altă parte, începând cu data de 1 iunie 2006.

Pentru a pronunţa această soluţie, Instanţa de Fond a reţinut că reclamantul şi-a satisfăcut stagiul militar, în perioadele sus menţionate, în detaşamentele de muncă din cadrul D.G.S.M., aşa cum rezultă din copia livretului militar depusă la dosar, beneficiind, aşadar, de prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, pentru ambele perioade reţinute.

Împotriva acestei soluţii a declarat recurs C.J.P.B., invocând prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că data limită a perioadei pentru care pot fi acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002 este 28 februarie 1961, aşa cum prevăd în mod expres, la art. 1 şi art. 2, Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor acestei legi, aprobate prin HG nr. 1114/2002.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de drepturile prevăzute de această lege cetăţeanul român care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul D.G.S.M. în perioada 1950 - 1961.

Pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 309/2002, în conformitate cu art. 9 alin. (1) din acest act normativ, au fost emise Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1114/2002. Acest act administrativ normativ, prevăzând că de drepturile recunoscute de lege beneficiază persoanele care au efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul D.G.S.M. în perioada 14 ianuarie 1950 - 28 februarie 1961, procedează, în mod explicit, la restrângerea perioadei stabilite de legea în aplicarea căreia au fost emise normele metodologice.

Or, conform principiului constituţional al ierarhiei actelor normative, scopul hotărârilor Guvernului este acela al executării legilor. Legea fiind direct aplicabilă, raţiunea şi legitimitatea unui act administrativ, cum sunt şi hotărârile Guvernului, sunt date numai de măsura în care regulile stabilite prin acest act subsecvent asigură corecta aplicare a prevederilor legale ori conduc la înlăturarea unor greutăţi în aplicarea legii sau la organizarea corespunzătoare a unor activităţi.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 108 din Constituţia României, Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe (alin. (1)), hotărârile emiţându-se pentru organizarea executării legilor (alin. (2)).

De asemenea, conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordona".

În raport de prevederile constituţionale şi legale mai sus citate, cum normele metodologice de aplicare a unei legi nu pot avea ca efect restrângerea sferei de aplicare a legii respective, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta C.J.P.B. împotriva sentinţei nr. 226/ F/ CA din 18 decembrie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 aprilie 2007.

← ICCJ. Decizia nr. 2173/2007. Contencios. Anulare act...  ICCJ. Decizia nr. 2176/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2175/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs