ICCJ. Decizia nr. 26/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 26/2007
Dosar nr. 2925/33/2006
Şedinţa publică din 9 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 1 iunie 2006, reclamantul M.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.C., anularea Hotărârii nr. 19680 din 20 februarie 2006, cu consecinţa obligării pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind născut la data de 12 septembrie 1943, în perioada de refugiu a părinţilor săi.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 299 din 28 iunie 2006, a admis acţiunea, a dispus anularea hotărârii contestate, a obligat pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 12 septembrie 1943 – 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 martie 2006.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut în esenţă, că de prevederile Legii nr. 189/2000 beneficiază şi copii născuţi în perioada de refugiu a părinţilor întrucât, neavând posibilitatea stabilirii unui alt domiciliu, privaţiunile impuse familiei i-au afectat implicit şi pe aceştia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.J.P.C. susţinând că reclamantul, fiind născut pe un teritoriu aparţinând Statului Român, în localitatea de refugiu, nu a suferit persecuţii din motive etnice astfel încât nu se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate.
Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin HG nr. 127/2000, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare unui tratat bilateral.
În speţă, în mod corect instanţa a apreciat că şi copilul născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi are acelaşi statut ca şi aceştia, întrucât a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii ca şi aceştia.
Faptul că reclamantul se încadrează în prevederile legale menţionate rezultă din probele administrate în cauză respectiv: declaraţiile martorilor L.S. şi C.A. (dosar fond), copia extras de pe tabelul cu refugiaţii eliberat de Direcţia Judeţeană Hunedoara a Arhivelor Naţionale (dosar fond), acte de stare civilă.
În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recursul este nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta C.J.P.C., împotriva sentinţei civile nr. 299 din 28 iunie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 ianuarie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 2494/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 27/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|