ICCJ. Decizia nr. 3430/2007. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3430/2007
Dosar nr. 364/44/2007
Şedinţa publică din 19 septembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 63 din 21 mai 2007 Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondată excepţia de nelegalitate formulată de reclamantul O.M., având ca obiect HG nr. 1294/2001 privind stabilitatea locurilor de muncă şi activităţi în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare în activitate HG nr. 1188/2001 privind aprobarea normelor metodologice pentru recalcularea pensiilor militare de stat şi HG nr. 691/2004 pentru modificarea metodologiei privind recalcularea pensiilor militare.
În motivarea sentinţei se reţine că reclamantul este cadru militar în rezervă, fiind nemulţumit că la elaborarea HG nr. 1188/2001 nu s-a avut în vedere situaţia pensiei militare a militarilor pensionaţi înainte de 10 aprilie 2001; totodată, consideră că HG nr. 1294/2004 trebuie să se refere şi la cadrele militare pensionate anterior datei de 10 aprilie 2001, pentru a nu se crea o discriminare între categoriile de cadre militare care au lucrat în aceleaşi condiţii de muncă.
Instanţa de Fond a stabilit că actele normative atacate sunt în concordanţă cu textele de lege în baza cărora au fost adoptate. Astfel, potrivit art. 79 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, modificată prin Legea nr. 479/2003, s-a prevăzut expres dreptul pensionarilor militari de a beneficia în continuare de pensia stabilită potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, dacă aceasta este mai avantajoasă decât calculul pensiei rezultat în urma recalculării. Împrejurarea că HG nr. 1188/2001, astfel cum a fost modificată prin HG nr. 691/2004 nu prevede şi ea expres acest drept, nu este un motiv de nelegalitate a actului administrativ, menţinerea cuantumului mai mare al pensiei stabilite anterior, operând în baza legii.
Cu privire la HG nr. 1294/2001, acest act normativ reglementează numai situaţia cadrelor militare în activitate, care se pensionează ulterior intrării ei în vigoare, nefiind vorba de un tratament discriminatoriu pentru categoriile pensionate anterior, cărora li s-a aplicat Decretul nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I,II şi III de muncă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul O.M., susţinând că hotărârea este nelegală şi netemeinică, atât pentru motive de procedură, cât şi de fond.
Astfel, recurentul - reclamant susţine că dispozitivul sentinţei nu soluţionează toate capetele de cerere cu care Instanţa a fost sesizată, în sensul că deşi s-a solicitat admiterea excepţiei pentru trei hotărâri de guvern, respectiv HG nr. 1188/2001, HG nr. 691/2004 şi HG nr. 1294/2004, în dispozitiv se foloseşte exprimarea „respinge excepţia de nelegalitate", împrejurare ce conduce la ideea că a fost soluţionată o singură excepţie, cu privire la un singur act.
De asemenea, recurentul susţine că în mod nelegal HG nr. 1188/2001 şi HG nr. 691/2004 nu include pensia suplimentară acordată în baza Decretului nr. 214/1977, astfel că acestea trebuiau anulate de Instanţa de Fond.
Totodată, HG nr. 1294/2001 contravine art. 3 din Legea nr. 164/2001, care include în noţiunea de cadre militare şi cadrele în rezervă, indiferent dacă sunt sau nu pensionate, ceea ce creează o discriminare între modul de calcul al pensiei celor care se pensionează ulterior intrării în vigoare a acestei hotărâri şi cei pensionaţi anterior.
Analizând motivele de recurs invocate, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 5 şi pct. 9 C. proc. civ., precum şi actele şi lucrările dosarului de fond Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerentele:
Cu privire la primul motiv de recurs invocat, acesta este nefondat, deoarece din cuprinsul hotărârii atacate rezultă fără echivoc că Instanţa de Fond a analizat fiecare din cele trei acte normative atacate pe calea excepţiei de nelegalitate, iar folosirea în dispozitiv a singularului acestui substantiv, excepţia de nelegalitate, nu înseamnă că Instanţa a avut în vedere un singur act administrativ, obiectul excepţiei putându-l forma unul sau mai multe acte.
În ceea ce priveşte legalitatea hotărârilor de guvern atacate, în mod corect Instanţa de Fond a stabilit că acestea nu contravin prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, intrată în vigoare la data de 10 aprilie 2001.
Astfel, HG nr. 1188/2001 a fost adoptată în vederea punerii în aplicare a art. 79 din Legea nr. 164/2001, prevedere care se referă la recalcularea pensiilor militare stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de intrare în vigoare a prezentei legi. Ulterior, prin Legea nr. 479/2003, a fost modificat art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, în sensul că baza de calcul avută în vedere la recalcularea pensiei militare de stat constă în solda lunară brută în vigoare la data aplicării Legii nr. 164/2001, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar, avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a guvernului.
În acest sens a fost adoptată HG nr. 691/2001, care prevede că solda lunară brut, ca bază pentru recalcularea pensiei se determină pe baza elementelor prevăzute de HG nr. 1188/2001, precum şi în funcţie de solda de merit şi indemnizaţia de comandă.
Cu privire la HG nr. 1294/2001, aceasta fiind emisă în baza Legii nr. 164/2001, este evident că nu putea avea ca obiect de reglementare decât situaţia cadrelor militare pensionate după intrarea în vigoare a legii, anterior încadrarea în grupe e muncă fiind reglementată de Decret nr. 214/1977, iar potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie legea nu retroactivează. Totodată pe calea excepţiei de nelegalitate reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, nu se poate cere Instanţei completarea unui act administrativ, eventual prin referirea la o categorie de persoane pe care actul a omis-o, ci doar anularea totală sau parţială a actului atacat, soluţia respingerii excepţiei fiind şi din acest punct de vedere corectă.
Pentru considerentele menţionate cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de O.M. împotriva sentinţei civile nr. 63 din 21 mai 2007 a Curţii de Apel Galaţi, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2007
| ← ICCJ. Decizia nr. 3428/2007. Contencios. Anulare acte... | ICCJ. Decizia nr. 3032/2007. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
