ICCJ. Decizia nr. 4434/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4434/2007
Dosar nr. 382/44/200.
Şedinţa publică din 16 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Galaţi sub nr. 382/44din 27 februarie 2007 reclamanta V.C.R.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Galaţi, anularea hotărârii nr. 2258 din 4 ianuarie 2007 emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre privind recunoaşterea calităţii reclamantei de beneficiar al drepturilor acordate de Legea nr. 189/ 2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că s-a născut în timpul strămutării părinţilor săi din Bulgaria în România, care au fost nevoiţi să-şi părăsească domiciliul din cauza persecuţiilor etnice.
Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 30 din 20 martie 2007 a admis acţiunea formulată de reclamanta V.C.R.V. în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Galaţi. A desfiinţat în tot hotărârea nr. 2258 din 4 ianuarie 2007 emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să emită o nouă hotărâre de recunoaştere în favoarea reclamantei a calităţii de beneficiar al dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, pentru perioada 14 octombrie 1944 - 6 martie 1945.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, reclamanta a făcut dovada că s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi din Cadrilater, astfel încât, deşi s-a născut în România, a dobândit prin naştere acelaşi statut ca şi părinţii săi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Galaţi, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând în esenţă că, reclamanta nu poate să beneficieze de drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât nu era născută în anul 1940, când a avut loc schimbul de populaţie între Bulgaria şi România, nefiind nevoită să-şi schimbe domiciliul, reclamanta fiind născută la un interval mai mare de 300 de zile, fată de data strămutării părinţilor săi.
Examinând sentinţa în raport cu motivul de recurs invocat, probele administrate în cauză, precum şi dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat.
Este necontestat că reclamanta V.C.R.V. s-a născut la data de 14 octombrie 1944 în oraşul Medgidia, din părinţii H.I. şi V., părinţii săi făcând obiectul unui schimb de populaţie, urmare Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la 7 septembrie 1940 la Craiova (dosar fond filele 5-13).
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate în anul normativ.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei rezultă că, atât obiectul cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel, toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost strămutaţi din localitatea de domiciliu din Bulgaria în România a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a strămutării.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime şi/sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice, rezultă şi din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din OG nr. 105/1999 şi soţului supravieţuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o indemnizaţie lunară soţului supravieţuitor, care nu a suferit persecuţiile şi nici consecinţele persecuţiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi compensatorii, copilul care fiind născut în perioada refugiului/strămutării, a suferit toate consecinţele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuţiilor etnice.
Prevederile legale referitoare la stabilirea filiaţiei la care se face referire în motivarea recursului nu au nici o legătură cu dispoziţiile legale incidente pricinii.
În speţă se pun în discuţie drepturile personale ale copilului născut în timp ce părinţii săi erau în refugiu sau erau strămutaţi iar nu calitatea nou-născutului de succesor legal al părinţilor săi, reglementată de Codul civil - Cartea III - art. 650 şi urm.
În consecinţă, soluţia pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică, iar recursul nefondat urmează a fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Galaţi împotriva sentinţei nr. 30 din 20 martie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4430/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4438/2007. Contencios → |
|---|
