ICCJ. Decizia nr. 614/2007. Contencios. Litigiu privind achiziţiile publice. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.614/2007
Dosar nr. 27742/2/2005
Şedinţa publică din 1 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 319 din 14 februarie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de SC E.B.I.C.A. SRL Bucureşti, în contradictoriu cu M.E.C., prin care solicită anularea măsurii reţinerii de către pârât a sumei de 1.830.004.743 lei din valoarea contractului de achiziţie publică din 3 august 2004, obligarea pârâtului la restituirea sumei reţinute abuziv, reactualizată şi totodată, obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a adopta această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă că, potrivit art. 3 din contract, furnizorul avea obligaţia de a elabora şi furniza manualele conform graficului de livrare, până la 3 septembrie 2004, iar potrivit art. 20 pct. 1, în cazul în care din vina sa exclusivă, furnizorul nu reuşeşte să-şi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract, atunci achizitorul are dreptul de a deduce din preţul contractului ca penalităţi, o sumă reprezentând 2 % pe zi de întârziere şi 0,06 % pe zi de întârziere, începând cu a 21-a zi calendaristică de întârziere, din valoarea neexecutată sau executată cu întârziere, astfel măsura aplicării penalităţilor de întârziere este conformă acestor clauze.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând prevederile art. 3041 C. proc. civ. şi susţinând că instanţa de fond:
- nu a analizat şi nu a motivat culpa contractuală în raport cu clauzele contractului de achiziţie publică;
- nu s-a pronunţat asupra excepţiei inadmisibilităţii activării clauzei penale pentru întârziere la executare fără punerea debitorului în întârziere, invocată în şedinţa din 14 februarie 2006;
- nu s-a pronunţat asupra excepţiei inadmisibilităţii stabilirii şi perceperii de daune interese moratorii unilateral, prin excluderea recurgerii la calea contencioasă, invocată la acelaşi termen de judecată.
M.E.C. a formulat întâmpinare prin care a susţinut, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, solicitând respingerea recursului.
Recursul este întemeiat.
Este necontestat că prin contractul de achiziţie publică din 3 august 2004, societatea comercială reclamantă s-a obligat să elaboreze şi să furnizeze manuale şcolare pentru anul şcolar 2004 - 2005, potrivit graficului de livrare, până la data de 03 septembrie 2004, în condiţiile contractului.
De asemenea, este necontestat că prin adresa din 8 februarie 2005, M.E.C. a comunicat societăţii comerciale reţinerea din contravaloarea contractului a sumei de 1.830.004.743 lei (ROL) cu titlu de penalităţi pentru întârzieri în livrarea manualelor, pe care le-a virat la bugetul statului.
Instanţa de fond a reţinut în mod corect că obiectul acţiunii îl constituie anularea unei măsuri emise de autoritatea publică în cadrul aplicării şi executării unui contract administrativ, conform art. 8 alin. (2) şi art. 2 alin. (1) lit. c) teza ultimă din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
De asemenea, instanţa de fond a reţinut în mod judicios natura juridică a contractului din 3 septembrie 2004 ca fiind aceea a unui contract administrativ de achiziţie publică, supus unui regim de drept public, caracterizat, în esenţă, prin aceea că reprezintă un acord de voinţă între autoritatea publică achizitoare şi persoana de drept privat furnizoare, care are ca scop funcţionarea unui serviciu public a cărui organizare reprezintă o obligaţie legală pentru autoritatea publică, având astfel clauze de natură reglementară care au fost acceptate de părţi.
Totodată, instanţa de fond a reţinut că, potrivit art. 20 pct. 1 din contract, în cazul în care, din vina sa exclusivă, furnizorul nu reuşeşte să-şi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract, atunci autoritatea achizitoare are dreptul să deducă din preţul contractului, ca penalităţi, o sumă reprezentând 2 % pe zi de întârziere şi de 0,06 % începând cu a 21-a zi de întârziere, din valoarea neexecutată sau executată cu întârziere.
Respingând acţiunea formulată de societatea comercială reclamantă, Curtea de apel a reţinut culpa exclusivă a acesteia în ceea ce priveşte nerespectarea termenului de livrare a manualelor şcolare, fără a analiza susţinerile acesteia şi rară a motiva în ce a constat în mod concret culpa exclusivă a furnizorului, în condiţiile în care calendarul stabilit iniţial de autoritatea publică achizitoare fusese modificat unilateral de către aceasta.
De asemenea, instanţa de fond nu a observat, nu a analizat şi nu s-a pronunţat asupra mijloacelor de apărare invocate de societatea comercială furnizoare la termenul din 14 februarie 2007 pe cale de excepţie.
În concluzie, având în vedere aceste considerente, recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi casată şi cauza va fi trimisă pentru rejudecare aceleiaşi instanţe, în raport cu dezlegările date mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC E.B.I.C.A. SRL Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 319 din 14 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 61/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 616/2007. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
