ICCJ. Decizia nr. 633/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 633/2007
Dosar nr. 3064/2/2006
Şedinţa publică din 1 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti reclamanta P.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.P.M.B., anularea Hotărârii nr. 15732/59 din 17 februarie 2006 şi obligarea acesteia de a emite o nouă hotărâre prin care să-i recunoască drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada 4 noiembrie 1943 – 6 martie 1945 începând cu data de 1 februarie 2006.
În motivarea acţiunii, reclamanta, a arătat că s-a născut la data de 4 noiembrie 1943 în localitatea Cataloi, judeţul Tulcea, în perioada în care familia acesteia a fost strămutată din localitatea de domiciliu (judeţul Durostor) ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate după cedarea teritoriului şi semnarea Tratatului Româno - Bulgar încheiat la Craiova în 7 septembrie 1940. Reclamanta, în susţinerea acţiunii, a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care: acte de stare civilă, extras din situaţia de avere imobiliară a tatălui său eliberat de Arhivele Naţionale, şi Decizia nr. 503 şi 496 eliberate de pârâtă, prin care se acordă drepturile conferite de Legea nr. 189/2000 părinţilor reclamantei.
Din înscrisurile depuse rezultă cu certitudine că familia acesteia a făcut obiectul schimbului de populaţie ca urmare a Tratatului Româno - Bulgar încheiat la Craiova în 7 septembrie 1940.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 1741 din 6 septembrie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea, a dispus anularea Hotărârii nr. 15732/59 din 17 februarie 2006 emisă de pârâtă şi a obligat-o să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantei drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada 4 noiembrie 1943 – 6 martie 1945 începând cu data de 1 februarie 2006.
Pentru a adopta această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta a dovedit prin probele administrate că s-a născut la data de 4 noiembrie 1943 în localitatea în care părinţii săi au fost refugiaţi, respectiv localitatea Cataloi, judeţul Tulcea, făcând obiectul schimbului de populaţie ca urmare a Tratatului Româno - Bulgar încheiat la Craiova în 7 septembrie 1940.
Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat recurs pârâta, C.P.M.B., considerând-o nelegală şi netemeinică, arătând că în mod greşit i s-a stabilit calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000 reclamantei, deoarece aceasta nu era născută în 1940 când a avut loc schimbul de populaţie ca urmare a semnării Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1941.
Recurenta a mai arătat că nu se menţionează nicăieri în prevederile Legii nr. 189/2000 că ar putea beneficia şi cei născuţi ulterior datei strămutării părinţilor pe considerentul că au suferit privaţiuni ca urmare a statutului de strămutat pe care l-au avut părinţii.
Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face nici o diferenţiere de tratament între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
Cum, în cauză, s-a făcut dovada şi este de necontestat faptul că reclamanta s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi, în mod corect a reţinut instanţa de fond că aceasta, începând cu data naşterii sale 4 noiembrie 1943, a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, implicit, s-au răsfrânt şi asupra sa.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat C.P.M.B. împotriva sentinţei civile nr. 1741 din 6 septembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 631/2007. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 634/2007. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
