ICCJ. Decizia nr. 896/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 896/2007

Dosar nr. 1962/35/2006

Şedinţa publică din 13 februarie 2007

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta C.M. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare, solicitând instanţei ca, în contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii nr. 263 din 2 mai 2006 şi obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că are calitatea de refugiat şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de sus-menţionatul act normativ, pentru a beneficia de drepturile recunoscute acestei categorii de persoane.

Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 149 din 22 septembrie 2006, a admis acţiunea formulată de reclamantă, în sensul anulării hotărârii nr. 263 din 2 mai 2006, emisă de pârâtă şi obligării acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiară al Legii nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a pronunţa o astfel de sentinţă, instanţa a reţinut că în lipsa posibilităţii dovedirii calităţii de refugiat prin acte oficiale, reclamanta prin declaraţiile martorilor, în temeiul dispoziţiilor art. 4 din HG nr. 127/2000 a făcut această dovadă.

Nemulţumită de această hotărâre, Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare a declarat recursul de faţă, susţinând, în esenţă, că situaţiile prevăzute la art. 1 din lege trebuie dovedite cu acte oficiale obţinute de către parte la cererea sa şi numai în cazuri excepţionale să se recurgă la alte mijloace de probă.

Examinând cauza, în raport cu motivele invocate şi având în vedere prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, modificată prin Legea nr. 189/2000 „beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice după cum urmează:….lit. c) a fost refugiată, strămutată sau expulzată în altă localitate".

Instanţa de fond având în vedere declaraţiile martorilor, a reţinut în mod întemeiat faptul că şi reclamanta, refugiată împreună cu părinţii săi, din motive etnice, din localitatea Negreni, la Turda, urmare a cedării Ardealului de Nord, în urma Dictatului de la Viena, a dobândit statutul de refugiat.

Având în vedere că finalitatea Legii nr. 189/2000 este tocmai acordarea de reparaţii, persoanelor care au suferit persecuţii din motive etnice, nu se poate susţine că reclamanta ar fi exceptată de la beneficiul acestui act normativ, deoarece a suportat alături de părinţi consecinţele strămutării, fiind privată de folosinţa locuinţei şi a bunurilor din localitatea de domiciliu.

În raport cu cele expuse, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinţei civile nr. 149 din 22 septembrie 2006 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2007.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 896/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs