ICCJ. Decizia nr. 109/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.109/2008
Dosar nr.5881/87/2006
Şedinţa publică din 15 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub numărul 5881/87/2006 pe rolul Tribunalului Teleorman, reclamanta SC I. SRL a formulat plângere împotriva notei de control a C.C. al M.A.D.R. (fostul M.A.P.D.R.) solicitând anularea acestei note, precum şi exonerarea de la restituirea sumei primite drept despăgubiri.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în baza notei de control sus menţionate i s-a imputat suma de 533.632,59 lei, prin adresa din 23 octombrie 2006, sumă primită drept despăgubire pentru calamităţi în anul 2005, în conformitate cu prevederile Legii nr. 381/2001 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, întrucât procesele - verbale de constatare a calamităţilor nu au fost depuse în termenul legal de 5 zile de la întocmire, documentaţia este incompletă, contractul de asigurare a intrat în vigoare la o dată ulterioară celei stabilite prin actele normative, sumele primite drept despăgubire de la societatea de asigurare nu au fost scăzute din suma calculată şi primită drept despăgubire, procesele - verbale de înfiinţare a culturilor nu sunt datate.
La data de 17 ianuarie 2007, pârâta D.A.D.R. Teleorman a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Teleorman, cu motivarea că fiind vorba de un act al unui organ al administraţiei publice centrale, competenţa aparţine Curţii de Apel.
Prin sentinţa civilă nr. 72 din data de 23 ianuarie 2007 Tribunalul Teleorman a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 865 din data de 22 martie 2007 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de SC I. SRL ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a reţinut în esenţă că, reclamanta nu a făcut dovada că, anterior sesizării Instanţei de contencios administrativ cu cererea de anulare a notei de control a C.C. al M.A.D.R.(fostul M.A.P.D.R.) care a stat la baza imputării sumei contestate, a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Împotriva sentinţei civile nr. 865 din data de 22 martie 2007, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs SC I. SRL Zimnicea criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta - reclamantă a susţinut, în esenţă, că în mod eronat Instanţa de Fond a considerat că SC I. SRL Zimnicea, anterior sesizării Instanţei privind anularea actelor administrative, nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004 modificată şi completată prin Legea nr. 262/2007.
Analizând actele dosarului în raport cu motivele invocate de recurenta - reclamantă şi cu prevederile art. 304 ind. 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis, dispunându-se casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi Instanţă.
Un prim aspect care trebuie precizat, se referă la obiectul cererii de chemare în judecată, şi anume anularea procesului - verbal încheiat la data de 31 octombrie 2006 sub numărul 10021 de către reprezentanţii D.A.D.R. Teleorman prin care SC I. SRL Zimnicea a fost obligată la plata sumei de 533632,59 lei.
Al doilea aspect care trebuie menţionat, are în vedere faptul că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat şi anularea actului administrativ care a stat la baza încheierii procesului - verbal din 31 octombrie 2006, şi anume acea parte din nota de control din 29 mai 2006, încheiată de reprezentanţii C.C. al M.A.D.R., opozabilă SC I. SRL Zimnicea.
Această notă de control a fost adusă la cunoştinţa societăţii reclamante cu ocazia încheierii procesului - verbal, adică la data de 31 octombrie 2006.
În raport de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind Contenciosul Administrativ, Înalta Curte constată că acesta este momentul de la care curge termenul prevăzut de acest articol, termen înlăuntrul căruia se poate formula plângere prealabilă împotriva actului administrativ atacat.
Prin acest text de lege a fost astfel instituită o procedură prealabilă obligatorie, în lipsa căreia Instanţa nu poate fi sesizată, având în vedere şi dispoziţiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ., în raport de care în cazurile anume prevăzute de lege sesizarea Instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea procedurii prealabile.
Parcurgerea procedurii administrative prealabile reprezintă o condiţie obligatorie, a cărei neîndeplinire afectează însuşi exerciţiul dreptului la acţiune în contencios administrativ.
Or, în cauza de faţă, recurenta - reclamantă a îndeplinit această procedură administrativă prealabilă, formulând plângere împotriva procesului - verbal din 31 octombrie 2006 şi a acelei părţi din nota de control, plângere înregistrată la D.A.D.R. Teleorman din 23 noiembrie 2006.
Mai mult decât atât, respectarea procedurii prealabile este recunoscută de intimata - pârâtă D.A.D.R. Teleorman prin adresa din 30 noiembrie 2006 emisă de aceasta şi înregistrată la SC I. SRL din 8 decembrie 2006.
În cauză, în raport de cele menţionate, Înalta Curte constată că Instanţa de Fond a pronunţat sentinţa civilă nr. 865 din data de 22 martie 2007 cu aplicarea greşită a legii, întrucât recurenta - reclamantă a probat că şi-a îndeplinit obligaţia imperativă instituită de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, realizarea procedurii prealabile.
Cum această procedură era obligatoriu de îndeplinit, iar recurenta - reclamantă s-a conformat dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea 554/2004, Curtea va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi Instanţe, pentru rejudecarea fondului litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC I. SRL Zimnicea împotriva sentinţei civile nr. 865 din 22 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi Instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 108/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 112/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... → |
|---|
