ICCJ. Decizia nr. 1282/2008. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1282 /2008
Dosar nr. 2657/1/2007
Şedinţa publică de la 27 martie 2008
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3442 din 6 decembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 11018/1/2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios, administrativ şi fiscal, a admis în parte, în fond după casare, acţiunea formulată de reclamantul Ţ.C. împotriva pârâţilor Administraţia Prezidenţială – S.S.P.R. din decembrie 1989, Guvernul României şi C.P.R. din decembrie 1989. A respins ca neîntemeiate capetele de cerere privind decretele nr. 1168 şi nr. 1169 din 2004 ale Preşedintelui României. A respins ca rămas fără obiect capătul de cerere privind obligarea pârâtului S.S.P.R. din decembrie 1989 la preschimbarea certificatului de revoluţionar. A admis în parte capătul de cerere privind acorarea de daune morale şi a obligat pârâtul S.S.P.R. din decembrie 1989, la plata de 5.000 RON către reclamant. A respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind daunele materiale.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Bucureşti, a reţinut în ceea ce priveşte capătul de cerere privitor la anularea celor două decrete emise de către Preşedintele României,că reclamantul nu a făcut nicio dovadă în sensul că ar fi suferit vreo vătămare în drepturile sale prevăzute de lege sau în vreun interes legitim, având în vedere că prin aceste decrete se conferă drepturi altor persoane.
Cu privire la capătul de cerere privind eliberarea noului tip de certificat, instanţa de fond a constatat rămânerea fără obiect, întrucât la data de 27 februarie 2006 reclamantului i-a fost eliberat noul tip de certificat precum şi adeverinţa necesară în vederea acordării indemnizaţiei reparatorii.
Cererea de acordare a daunelor materiale a fost respinsă deoarece din probele administrate nu rezultă faptul că reclamantul a suferit un prejudiciu cert ca urmare a refuzului nejustificat al pârâtului de a proceda la preschimbarea certificatului de revoluţionar.
S-a constatat întemeiată cererea reclamantului de acordare a daunelor morale, reţinându-se că tergiversarea soluţionării cererii prin invocarea dificultăţilor în aplicarea procedurii de preshimbare şi modificării termenelor prin acte rezumative ulterioare nu pot fi reţinute.
S-a mai reţinut că eliberarea noului tip de certificat la data de 27 februarie 2006 după pronunţarea sentinţei civile nr. 669 din 19 mai 2005, prin care pârâta a fost obligată la îndeplinirea acestor formalităţi legale, nu o pot exonera pe pârâtă de obligaţia de a suporta despăgubiri pentru prejudiciul moral suportat de reclamant.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul S.S.P.R. din decembrie 1989, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8, 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul invocă lipsa timbrajului adecvat, la valoarea integrală a daunelor solicitate. Potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997, pretenţiile, indiferent de natura daunelor, se timbrează la valoarea solicitată.
Deşi reclamantul a solicitat daune morale în cuantum de 1.000.000 euro nu a timbrat, iar instanţa în loc să respingă capătul de cerere pe motivul lipsei timbrajului a admis acţiunea pentru cuantumul de 5.000 RON.
Pe fondul cererii, recurentul susţine că deşi reclamantul a solicitat daunele morale pentru faptul că nu a putut beneficia de drepturile conferite de Legea nr. 42/1990 şi Legea nr. 341/2004, iar în atribuirea drepturilor, Secretariatul nu are o astfel de abilitare legală, rezultă că hotărârea pronunţată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii.
La 5 martie 2007, recurentul a depus la dosar o completare a motivelor de recurs, având în vedere că la data formulării recursului nu se comunicase sentinţa recurată.
Recurentul-pârât arată că în mod greşit a fost admisă cererea de acordare a daunelor morale, că în speţă nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 29/1990, ci ale Legii nr. 341/2004, iar termenul de preschimbare a certificatelor s-a amânat până la 31 martie 2008.
Împotriva aceleiaşi sentinţe a formulat recurs şi reclamantul Ţ.C., pentru motivele prevăzute de art. 3041 C. proc. civ. şi art. 304 pct. 5 şi 6 C. proc. civ.
Recurentul-reclamant critică sentinţa de fond sub aspectul nepronunţării asupra cheltuielilor de judecată şi a acordării unei sume nesemnnificative cu titlu de daune morale.
Recurentul-reclamant solicită reanalizarea cuantumului daunelor morale la o sumă apropiată de cea cerută iniţial.
Arată că taxa de timbru datorată este de 342.000 RON, maximul prevăzut de Legea nr. 146/1997.
Susţine că pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti nu a fost citat în proces.
Instanţa de fond nu s-a pronunţat legal în ceea ce priveşte capătul de cerere privind nelegalitatea decretului nr. 1168/2004. Decretul acordă titluri de onoare în condiţiile art. 94 lit. a) din Constituţie şi nu este contrasemnat de Primul Ministru, conform art. 100 alin. (2) din Constituţie. Nelegalitatea decretului nr. 1168/2004 duce implicit la nelegalitatea decretului nr. 1169/2004.
Nelegalitatea decretelor sus-menţionate este dedusă din conţinutul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 220/1999 şi a deciziei VII/1999 a secţiilor unite ale Curţii Supreme de Justiţie care au statuat că titlurile prevăzute de Legea nr. 42/1990 sunt titluri de onoare în sensul art. 94 lit. a) şi trebuie semnate de Preşedintele României şi contrasemnate de Primul Ministru.
Recurentul-reclamant ridică prin cererea de recurs şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 341/2004 şi ulterior şi a prevederilor art. 3 alin. (2), (3) din aceeaşi lege.
Intimata-pârâtă Administraţia Prezidenţială a formulat întâmpinare la recursul reclamantului Ţ.C.
Intimata solicită respingerea recursului ca nefondat în ceea ce priveşte soluţia asupra capătului de cerere referitor la anularea decretelor nr. 1168/2004 şi nr. 1169/2004, nefiind întrunite prevederile art. 1 şi 2 din Legea nr. 554/2004.
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare la recursul reclamantului, solicitând respingerea cererii ca nefondată.
Privitor la capătul de cerere prin care recurentul-reclamant a solicitat daune morale în cuantum de 1 milion de euro se reiterează motivele de recurs şi se solicită respingerea lui.
Privitor la nelegalitatea celor două decrete prezidenţiale nr. 1168/2004 şi nr. 1169/2004 se apreciază că nu sunt îndeplinite prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004, iar reclamantul nu a contestat la Comisia Parlamentară preschimbarea certificatelor persoanelor cărora li s-au atribuit titluri şi li s-a conferit ordinul.
Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate se solicită respingerea ca neîntemeiată.
Prin încheierea de şedinţă din 15 noiembrie 2007, soluţionarea cauzei a fost suspendată în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) , art. 2 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Cauza a fost repusă pe rol la cererea recurentului-reclamant.
Recursurile sunt nefondate.
Cu privire la recursul declarat de recurentul-reclamant Ţ.C.
1.Nepronunţarea asupra capătului de cerere privind cheltuielile de judecată.
Recurentul-reclamamt nu a arătat care este cuantumul cheltuielilor de judecată şi nu a depus la dosar dovezi în acest sens, astfel încât, în mod corect instanţa de fond a lăsat nesoluţionată pretenţia, dându-i posibilitatea reclamantului să formuleze separat o acţiune în acest sens.
2. Necordarea daunelor materiale.
Se va constata că reclamantul a arătat cu ocazia cuvântului în fond că urmează a formula acţiune separată pentru daunele materiale.
Totodată, instanţa de fond, pronunţându-se asupra capătului de cerere privind daunele materiale a reţinut că acestea nu au fost dovedite.
Motivele de recurs nu aduc precizări asupra acestui aspect, criticând doar neacordarea de daune materiale.
Întrucât recurentul nu a arătat în concret care este motivul criticii snetinţei recurate şi nu a dovedit contrariul celor reţinute de instanţa de fond, urmează a se respinge acest capăt de cerere ca nefondat.
3. cuantumul daunelor morale
Recurentul a criticat cuantumul „insignifiant” al daunelor morale acordate de instanţa de fond.
Prin cererea introductivă, reclamantul a solicitat daune materiale şi morale în cuantum de un milion de euro.
În faţa instanţei de recurs, recurentul a lăsat la aprecierea instanţei cuantumul daunelor.
Curtea de Apel, a apreciat cuantumul daunelor morale la 5.000 RON.
Recurentul nu a dus argumente în plus faţă de cele invocate în faţa instanţei de fond.
Recurentul nu a putut preciza în concret care este cuantumul daunelor morale solicitate, criticând doar ceea ce a acordat instanţa.
Instanţa de fond a apreciat faţă de probele administrate în cauză cuantumul daunelor morale la 5.000 RON, în prezent neexistând niciun argument pentru mărirea cuantumului acestora.
4. Respingerea cererii de anulare a decretelor nr. 1168/2004 şi nr. 1169/2004.
Este corect ceea ce a reţinut instanţa de fond în sensul că prin decretele sus-menţionate s-au conferit drepturi altor persoane şi prin urmare recurentul-reclamant nu a suferit vreo vătămare în drepturile sale.
Recurentului i-a fost preschimbat certificatul de revoluţionar, iar indemnizaţia se plăteşte retroactiv.
Recurentul nu adus niciun argument în plus faţă de cele deja invocate şi analizate.
5. Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 9 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 341/2004.
Recurentul nu a insistat în soluţionarea excepţiei şi a beneficiat, la cererea sa, de suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Legea nr. 554/2004, excepţie ce a fost respinsă.
În plus, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, nefiind necesară citarea în proces. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti nu are atribuţii în materia preschimbării certificatelor de revoluţionar şi nu plăteşte indemnizaţiile prevăzute de lege.
Cu privire la recursul declarat de recurentul-pârât S.S.P.R. din decembrie 1989
1.Lipsa timbrajului adecvat, la valoarea integrală a daunelor solicitate.
Conform prevederilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, cererea cu caracter patrimonial se taxează cu 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 39 RON.
Nu există nicio deosebire între daunele materiale şi cele moralre din punctul de vedere al taxării, de unde rezultă că acţiunea nu se timbrează conform art. 2 din Legea nr. 146/1997, la valoarea pretenţiilor, ci nu mai mult de 39 RON.
Motivul de recurs este nefondat.
2.Plata de daune morale în cuantum de 5.000 RON.
În speţă nu are relevanţă prorogarea termenelor prevăzute de art. 9 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 341/2004, prin O.U.G. nr. 133/2004, întrucât recurentul-reclamant a solicitat preschimbarea certificatului prin cereea din 8 octombrie 2004, al cărei termen de rezolvare, conform art. 1 din Legea nr. 29/1990, în vigoare la acea dată, s-a împlinit înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 133/2004.
Termenul prevăzut la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 se referă la data încheierii operaţiunii de preschimbare a certificatelor şi nu la data rezolvării tuturor cererilor.
Trecerea unei perioade îndelungate între data depunerii cererii – 8 octombrie 2004 şi data rezolvării cererii – 27 februarie 2006- conduce la temeinicia capătului de cerere privitor la daunele morale.
Se va constata şi că recurentul pârât a rezolvat cererea reclamantului după pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti, din 19 mai 2005 şi 13 decembrie 2005, astfel încât nu este justificat motivul de recurs analizat.
Faţă de acestea, nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., se vor respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ţ.C. împotriva sentinţei civile nr. 3442 din 6 decembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios, administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Respinge recursul declarat de S.S.P.R. din decembrie 1989 împotriva aceleiaşi sentinţe civile, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1281/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1283/2008. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
