ICCJ. Decizia nr. 1529/2008. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1529/2008
Dosar nr. 11368/1/2007
Şedinţa publică din 9 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007, Plenul C.S.M. a respins cererea formulată de B.D. procuror în cadrul D.I.I.C.O.T. împreună cu alţi 45 de procurori din cadrul aceleiaşi structuri, prin care se solicită recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În motivarea hotărârii s-a reţinut că aceştia au grad profesional corespunzător fie parchetului de pe lângă judecători, fie parchetului de pe lângă tribunal sau curtea de apel şi, niciunul dintre ei nu a susţinut vreun concurs de promovare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel încât nu îndeplinesc cerinţele art. 43 şi art. 44 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Împotriva cestei hotărâri a declarat recurs B.D.
În dezvoltarea motivelor de recurs aceasta a precizat că, fiind declarată admisă la interviul organizat la data de 10 octombrie 2005, de către comisia constituită în baza art. 87 din Legea nr. 304 C.S.M., secţia pentru procurori, prin Hotărârea nr. 97 din 1 noiembrie 2005, a avizat favorabil numirea sa în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., serviciu teritorial Bucureşti, astfel încât, prin Ordinul nr. 2245 din 3 noiembrie 2005 al Procurorului General a fost numită în funcţia menţionată, începând cu data de 1 noiembrie 2005.
Pe cale de consecinţă, recurenta a susţinut că în condiţiile în care D.I.I.C.O.T. reprezintă o structură cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numirea sa în cadrul acestei direcţii îi conferă gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte.
A mai susţinut recurenta că numirea sa în cadrul D.I.I.C.O.T. s-a făcut în deplină concordanţă cu prevederile legale aplicabile la momentul numirii, astfel cum precizează şi Hotărârea nr. 97 a C.S.M., mai sus menţionată.
În sprijinul susţinerilor sale recurenta a invocat şi dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora procurorii D.I.I.C.O.T. participă obligatoriu la adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi dispoziţiile art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 317/2004 care dă procurorilor din cadrul acestei structuri, dreptul de a vota reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul C.S.M.
În acelaşi sens recurenta a invocat practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unor procurori din cadrul D.N.A.
Recursul este fondat şi urmează a fi admis pentru următoarele considerente.
Prin Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. au fost respinse cererile de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulat de un număr de 54 de procurori de la D.I.I.C.O.T. şi pe care intimatul le-a respins în totalitate, pentru aceleaşi considerente, fără ţine seama de particularităţile fiecărui caz în parte.
În ceea ce o priveşte pe recurenta B.D., menţionată în hotărâre la poziţia nr. 34, aceasta a fost numită în funcţia de procuror la D.I.I.C.O.T., în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 508/2004 (privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a D.I.I.C.O.T.), dispoziţii cu caracter special, derogatoriu, de la dreptul comun în materia promovării procurorilor în funcţii de execuţie sau de conducere, reprezentat de dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor.
Astfel, numirea s-a făcut prin ordinul nr. 2245 din 3 noiembrie 2005 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ulterior interviului susţinut de recurentă la data de 10 octombrie 2005 şi avizului favorabil de numire în funcţie, emis de Secţia pentru Procurori a C.S.M., prin Hotărârea nr. 97 din 1 noiembrie 2005.
Prin urmare în condiţiile în care recurenta a solicitat recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţieşi nu promovarea la acest parchet nu se poate pune semnul egalităţii între numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T., structură a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu procedura reglementată de Legea nr. 508/2004 şi promovarea acestora în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în condiţiile şi potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 303/2004, aşa cum se procedează în hotărârea recurată.
De altfel, însuşi intimatul, prin Hotărârea Plenului nr. 878 din 13 decembrie 2007 a definit gradul profesional ca fiind „dreptul unui magistrat de a funcţiona la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câştigat prin numire, promovare sau transfer", cu respectarea dispoziţiilor legale ce reglementează cariera magistraţilor, prin această hotărâre recunoscându-se gradul profesional al unui procuror.
Ori, tocmai acesta este şi cazul recurentei B.D. care a fost numită în condiţiile legii speciale, respectiv Legea nr. 508/2004, la D.I.I.C.O.T. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin această numire câştigând, potrivit raţionamentului susmenţionat, dreptul de a funcţiona la acest nivel în ierarhia parchetelor.
În sfârşit, urmează a fi avută în vedere practica constată, în acest sens, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, astfel încât o soluţie contrară ar duce la o practică contradictorie şi implicit la încălcarea dreptului recurentei la un proces echitabil.
În raport de aceste motive şi în considerarea dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Curtea va admite recursul declarat în cauză, va anula hotărârea contestată, în ceea ce o priveşte pe recurentă şi va admite cererea acesteia, obligând intimatul să-i recunoască gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de B.D. împotriva Hotărârii nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M.
Anulează Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. în ceea ce o priveşte pe recurenta B.D.
Admite cererea şi obligă intimatul C.S.M.să emită hotărâre prin care să-i recunoască recurentei gradul de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1464/2008. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 1563/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
