ICCJ. Decizia nr. 169/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 169/2008
Dosar nr. 7550/1/2007
Şedinţa publică de la 17 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 4365 din 06 decembrie 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Braşov împotriva sentinţei civile nr. 155/F din 03 iulie 2006 a Curţii de Apel Braşov, a modificat sentinţa atacată, a admis excepţia tardivităţii şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea având ca obiect anularea hotărârii nr. 4540/2006, prin care nu i s-a recunoscut calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, ca tardiv formulată.
Pentru a adopta această soluţie, Înalta Curte a reţinut, în esenţă, că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, întrucât nu a constatat că reclamanta nu a respectat dispoziţiile art. 7 alin. (4) din O.G. nr. 105/1999, potrivit cărora împotriva hotărârii emise de Casa Judeţeană de Pensii se poate face contestaţie la Curtea de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
Împotriva acestei decizii, reclamanta P.E. a formulat contestaţie în anulare, susţinând că nu a depus acţiunea la instanţa de fond în termenul prevăzut de lege din cauza faptului că se afla în tratament medical.
Contestaţia în anulare este inadmisibilă.
Petenta contestatoare nu a specificat în conţinutul cererii sale dacă înţelege să-şi întemeieze criticile pe dispoziţiile art. 317 sau art. 318 C. proc. civ. care se referă la cazurile când hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare.
Dar, potrivit art. 317 „hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Cu toate acestea, contestaţia poate fi primită pentru motivele mai sus arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanţa le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond”.
De asemenea, potrivit art. 318 „hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
Astfel fiind, criticile invocate de petenta contestatoare nu se încadrează în motivele prevăzute în mod expres de prevederile legale citate mai sus, ceea ce face ca cererea de contestaţie în anulare să fie inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de P.E. împotriva deciziei nr. 4365 din 06 decembrie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 168/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 171/2008. Contencios. Conflict de... → |
|---|
