ICCJ. Decizia nr. 1868/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1868
Dosar nr. 578/46/200.
Şedinţa publică din 13 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 21 iunie 2007, reclamanta SC B.T. SRL a chemat în judecată pe pârâta I.G.C.T.I. şi A.R.R. solicitând anularea parţială a actului administrativ, reprezentând „Rezultatele finale ale etapei de atribuire electronică, trafic judeţean, şedinţa mai 2007", existent pe site-ul A.R.R. şi completarea lui în sensul declarării SC B.T. SRL, câştigătoarea licitaţiei electronice din data de 2 mai 2007 pentru oferta nr.221 traseul 1 Bocşa – Reşiţa. S-a mai solicitat de către reclamantă atribuirea de către I.G.C.T.I. a traseului şi emiterea licenţei de traseu de către A.R.R., începând cu 2 mai 2007, suspendarea actului „Rezultatele finale ale etapei de atribuire electronică, trafic judeţean şedinţa din 2 mai 2007", în sensul ca traseul Bocşa-Reşiţa să nu participe la o nouă atribuire organizată de I.G.C.T.I.
În motivarea solicitărilor sale reclamanta a arătat că la data de 19 aprilie 2007 a accesat site-ul de licitaţii al A.R.R. în vederea depunerii electronice a ofertei pentru traseul Bocşa-Reşiţa cu nr. ofertă 221, însă nu i-a fost permisă depunerea ofertei, întrucât deşi deţine un număr de 4 autovehicule, sistemul îi afişa numai 3 autovehicule.
A mai arătat că s-a adresat pârâtei pentru cuprinderea în listă şi a celui de-al 4 lea autovehicul dar situaţia nu a fost soluţionată până la oprirea depunerii ofertelor în vederea atribuirii traseului Bocşa-Reşiţa, fiind astfel în imposibilitate de a depune oferta,şi exclusă în mod nelegal de la depunerea ofertei.
Prin sentinţa nr. 75 din 3 septembrie 2007, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.R.R. şi a respins acţiunea faţă de aceasta, a admis cererea de suspendare a actului administrativ până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a prezentei cauze şi, în parte, acţiunea formulată de reclamantă. Drept urmare, s-a dispus anularea parţială a actului administrativ şi a fost obligat pârâtul I.G.C.T.I. la reluarea etapei de atribuire electronică a traficului judeţean şi refacerea rezultatelor oficiale ale acesteia, cu luarea în considerare a microbuzului VL-04-NAU al reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că în raport de obiectul cererii, respectiv anularea actului administrativ „rezultatele finale ale etapei de atribuire electronică trafic judeţean, şedinţa din 2 mai 2007", excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de A.R.R. apare ca justificată întrucât A.R.R. nu este emitenta acestui act administrativ şi nu deţine atribuţii în ce priveşte stabilirea rezultatelor finale ale atribuirii, acestea revenind exclusiv pârâtei I.G.C.T.I. potrivit art. 51 din OMTCI nr. 1892/2006.
A fost admisă în parte acţiunea reclamantei întrucât pârâta A.R.R., prin înscrisurile depuse la dosarul de fond (filele 47,48) a arătat că reclamanta figurează în evidenţele sale ca deţinătoare în parcul auto licenţiat, a unui număr de 4 microbuze, inclusiv pe cel cu nr. VL–04-NAU, îndeplinind astfel cerinţele cuprinse în art. 54 din OMTCI nr. 1892/2006.
Instanţa a respins însă solicitarea reclamantei de completare a actului administrativ, în sensul de a fi declarată ca fiind câştigătoare a licitaţiei electronice din data de 2 mai 2007, având în vedere că instanţa nu se poate substitui în dreptul de decizie al autorităţii competente în această materie.
Cu privire la suspendarea actului administrativ, instanţa de fond a reţinut că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs A.N.R.C.T.I. fost I.G.C.T.I., solicitând în esenţă modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii ca neîntemeiată a acţiunii reclamantei, actul administrativ atacat fiind legal.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-pârâtă A.N.R.C.T.I. a susţinut că sentinţa pronunţată de instanţa de fond, de admitere a acţiunii reclamantei SC B.T. SRL este în totală neconcordanţă cu realitatea de fapt şi de drept, din cauză.
Reluând pe scurt argumentele reclamantei-intimate prezentate în susţinerea cererii de chemare în judecată formulate, recurenta-pârâtă a arătat că instanţa de fond, în mod nelegal le-a considerat ca fiind întemeiate, primind de altfel, în mod nejustificat şi susţinerile petentei A.R.R., în sensul lipsei calităţii procesuale pasive a acestei entităţi.
Cu privire la acest aspect, recurenta a indicat că instanţa de fond greşit a apreciat că A.R.R. nu are calitate procesuală pasivă, în condiţiile în care culpa pentru situaţia produsă şi dedusă judecăţii îi aparţine exclusiv, ea fiind cea care furnizează informaţiile privind parcul auto, informaţii pe care recurenta doar le primeşte, fără a avea posibilitatea de-a interveni asupra respectivelor date primite.
A mai arătat recurenta că în condiţiile în care a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.R.R., soluţia instanţei de fond nu este aplicabilă, ea neputând statua faţă de A.N.R.C.T.I., deoarece Decizia includerii unui traseu într-o procedură de atribuire electronică aparţine exclusiv A.R.R., autoritatea recurentă fiind obligată de lege să desfăşoare procedura conform solicitării autorităţii competente.
În fine, s-a mai arătat că la judecarea fondului cauzei nu s-a făcut dovada culpei autorităţii recurente în ceea ce priveşte actul administrativ atacat şi nici nu a fost probată de către reclamantă vătămarea care i s-a adus printr-un act administrativ care nu îi este adresat, el fiind, în fapt, actul constatator de adjudecare al unei procedurii competitive la care nu a participat.
Intimata A.R.R. a formulat în cauză o întâmpinare la recursul A.N.R.C.T.I. solicitând în esenţă, respingerea acestuia, întrucât, instanţa de fond, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată corect a reţinut că A.R.R. nu are calitate procesuală pasivă, nefiind emitentul actului administrativ contestat.
S-a mai arătat că în mod corect a reţinut instanţa de fond situaţia de fapt creată, în condiţiile în care, intimata-reclamantă, de la data accesării site-ului A.N.R.C.T.I., la 19 aprilie 2007 şi până la oprirea depunerii ofertei pentru atribuirea traseului Bocşa-Reşiţa, la 21 aprilie 2007, s-a adresat exclusiv acestei instituţii, prin corespondenţă expediată inclusiv prin poştă electronică, această din urmă autoritate refuzând şi introducerea în parcul auto a autovehiculului pentru care reclamanta deţinea copia conformă eliberată de instituţia sa, seria CCP nr. 1013463 şi care, de altfel, figura înregistrat în sistemul informatic al A.R.R.
A formulat întâmpinare în cauză şi reclamanta-intimată SC B.T. SRL, solicitând la rândul său respingerea recursului recurentei A.N.R.C.T.I. şi arătând că susţinerile acesteia referitoare la modalitatea de soluţionare a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei A.R.R. precum şi cele legate de fondul cauzei sunt nefondate, pentru argumentele reţinute de instanţa de fond.
La data de 12 februarie 2008 recurenta A.N.R.C.T.I. a depus la dosar precizări la motivele de recurs solicitând a se lua act de transmiterea calităţii procesuale active a A.N.R.C.T.I. către A.S.S.I., potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1), (3) şi (5) din OUG nr. 25/2007, privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările ulterioare.
Înalta Curte, examinând conţinutul OUG nr. 25/2007, reţine, potrivit art. 5 alin. (3)şi (5) că în adevăr, A.S.S.I., ca instituţie publică nou creată, în subordinea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei, preia pe baza unui protocol de predare-preluare încheiat cu A.N.R.C.T.I., pe lângă baza materială şi personalul şi drepturile şi obligaţiile fostului I.G.C.T.I. (devenit A.N.R.C.T.I.). Conform Protocolului de predare- preluare din data de 25 octombrie 2007, depus la dosarul de recurs (filele 32-38) rezultă că în baza legii a operat transmiterea calităţii şi capacităţii procesuale active de la recurenta A.N.R.C.T.I., către A.S.S.I.
Examinând recursul de faţă din această perspectivă procesuală, în raport de probele administrate, de prevederile legale incidente, incluzând art. 3041 C. proc. civ., dar şi faţă de criticile recurentei şi apărările intimatelor, Înalta Curte reţine că acesta nu este fondat, astfel că va fi respins, în considerarea celor prezentate în cele ce urmează.
După cum rezultă din cuprinsul acţiunii introductive de instanţă şi după cum corect a reţinut şi instanţa de fond, actul administrativ a cărui anulare parţială a fost solicitată de către reclamanta-intimată se intitulează „Rezultatele finale ale etapei de atribuire electronică-trafic judeţean, şedinţa din 2 mai 2007" şi nu a fost emis de către A.R.R., autoritate care de altfel nici nu deţine atribuţii în ceea ce priveşte stabilirea rezultatelor finale ale atribuirii electronice de traseu interjudeţean/judeţean.
Cum astfel de atribuţii revin recurentei, în temeiul prevederilor OMTCT nr. 1892/2006, privind aplicarea Normelor de organizare şi efectuare a transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora, Înalta Curte reţine că nu pot fi primite criticile recurentei vizând modalitatea în care instanţa de fond a soluţionat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.R.R.
Nu poate fi primită nici susţinerea referitoare la lipsa culpei în sarcina autorităţii recurente, câtă vreme, actele dosarului atestă, pe de o parte, că rezultatele finale ale atribuirii din data de 02 mai 2007 au fost stabilite exclusiv de A.N.R.C.T.I. (I.G.C.T.I.) şi afişate pe site-ul său, iar pe de alta, că reclamanta-intimată a solicitat separat autorităţii reclamante (adresele şi corespondenţele de la filele (17-22) încă din data de 20 aprilie 2007 să îi listeze şi cel de-al patrulea vehicul deţinut, cu nr. VL-04-NAU, pentru ca sistemul să îi permită depunerea ofertei, în condiţiile prezentării copiei conforme nr. 1013463 pentru acest vehicul, fără succes însă.
Înalta Curte reţine că susţinerile recurentei-pârâte nu pot fi primite şi în considerarea faptului, de asemenea dovedit, în sensul că sistemul informatic al A.R.R. conţinea listarea autovehiculului reclamantei, cu nr. VL-04-NAU, astfel că şi din această perspectivă nu se poate reţine culpa şi implicarea A.R.R., ci numai a autorităţii recurente.
În fine, nefondate sunt şi criticile vizând lipsa vătămării produse societăţii reclamante, câtă vreme în mod evident aceasta a fost lipsită de posibilitatea legală de a participa la o licitaţie electronică, deşi formal îndeplinea condiţiile pentru aceasta şi drept urmare, în mod legal, A.R.R. nu a putut elibera licenţele de traseu decât pentru societăţile declarate câştigătoare prin care actul administrativ atacat, printre care nu se afla însă şi reclamanta.
Aşa fiind, soluţia instanţia instanţei de fond de anulare parţială a actului şi de obligare la reluarea etapei de atribuire electronică a traficului judeţean, cu luarea în considerare a microbuzului VL-04-NAU cu privire la care reclamanta a dovedit că îi aparţine, apare ca fiind legală şi în concordanţă cu probele administrate.
În consecinţă, în temeiul art. 312 C. proc. civ. se va respinge ca nefondat recursul de faţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.N.R.C.T.I. a cărei capacitate procesuală a fost preluată de către A.S.S.I., împotriva sentinţei civile nr. 75 din 3 septembrie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1865/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1870/2008. Contencios → |
|---|
