ICCJ. Decizia nr. 2619/2008. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2619
Dosar nr. 7092/2/200.
Şedinţa publică din 24 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC G.M.B. C. SRL Constanţa a chemat în judecată A.N.R.C.T.I. solicitând instanţei ca în contradictoriu cu aceasta să dispună anularea Deciziei nr. TC/1190 din 14 septembrie 2007 emisă de pârâtă.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că Decizia contestată este nelegală, întrucât tariful de monitorizare datorat pe anul 2007 a fost calculat la cifra de afaceri obţinută pe anul 2006.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3035 din 27 noiembrie 2007 a admis excepţia de netimbrare şi a dispus anularea ca netimbrată a acţiunii formulată de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 potrivit cu care, „neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau cererii".
Împotriva acestei sentinţei a declarat recurs reclamanta SC G.M.B.C. SRL Constanţa, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice.
Recurenta a arătat că întrucât sediul său se află în Constanta, a efectuat plata taxei de timbru ce i-a fost solicitată de instanţă, prin ordin de plată, la data de 8 noiembrie 2007, pe care apoi l-a trimis prin fax la Curtea de Apel Bucureşti.
Copia ordinului bancar cât şi dovada transmiterii acestuia prin fax la Curtea de Apel Bucureşti au fost ataşate la motivele de recurs.
În fine, recurentul-reclamant a mai arătat că nu îi este imputabilă împrejurarea că eventual, dovada transmiterii prin fax a taxei de timbru datorate nu a ajuns la dosar câtă vreme pe transmisia efectuată a indicat şi numărul de dosar corespunzător.
Recursul este fondat şi urmează a fi admis cu consecinţa casării sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Înalta Curte examinând înscrisurile noi depuse la dosar odată cu motivele de recurs, apreciază că nu se impune menţinerea soluţiei de anulare a cererii de chemare în judecată, ca netimbrată, câtă vreme ordinul de plată anexat atestă efectuarea plăţii taxei de timbru în dosarul nr. 7092/2/2007, în cuantumul legal datorat, la trezoreria, Primăria sector 4 Bucureşti, la data de 8 noiembrie 2007, deci anterior primului termen de judecată fixat la 27 noiembrie 2007, când a şi fost soluţionată cauza, în modalitatea arătată şi în lipsa reclamantei.
Este adevărat că la dosarul instanţei de fond nu a fost depusă dovada pretinsei transmiteri prin fax a ordinului de plată a taxei de timbru, ceea ce face ca prezenta casare, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, să nu fie imputată instanţei de fond dar în acelaşi timp, dată fiind efectuarea plăţii taxei în termenul legal, Înalta Curte apreciază că sunt întrunite cerinţele legale pentru a se putea trece la examinarea pe fond a cererii recurentului-reclamant.
Drept urmare, în temeiul art. 312 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul de fată, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, care a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC G.M.B.C. SRL Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 3035 din 27 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2591/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3886/2008. Contencios → |
---|