ICCJ. Decizia nr. 3652/2008. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3652/2008

Dosar nr. 39582/2/2005

Şedinţa publică din 23 octombrie 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 08 decembrie 2003, sub nr. 5281/2005 (39582/2/2005), reclamantul C.I.A.C.P. a chemat în judecată M.E.F. solicitând:

- suspendarea executării Normelor procedurale interne pentru organizarea şi desfăşurare procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziţie publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii public în faţa Curţii de Arbitraj a C.I.R.D.R.I. şi pentru selectarea arbitrilor desemnaţi de partea română în proceduri arbitrare, aprobate prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1639 din 2 noiembrie 2005, publicat în M. Of. Partea I nr. 933/09 noiembrie 2005;

- anularea Ordinului nr. 1639/2005 privind aprobarea Normelor procedurale interne pentru organizarea şi desfăşurarea procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziţie publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii public în faţa Curţii de Arbitraj a C.I.R.D.R.I. şi pentru selectarea arbitrilor desemnaţi de partea română în proceduri arbitrare, din 2 noiembrie 2005, publicat în M. Of. Partea I nr. 933 din 09 noiembrie 2005 şi a acestor norme;

- suspendarea aplicării procedurii de atribuire a contractului pe durata soluţionării prezentei acţiuni;

- oprirea implementării deciziei autorităţii contractante de a încheia contracte cadru de reprezentare pe perioada suspendării;

- anularea contractului cadru de reprezentare, în situaţia în care acestea au fost încheiate.

- în subsidiar în cazul în care nu se va anula Ordinul nr. 1639/2005 şi Normele procedurale interne, aferente acestui ordin, a solicitat:

- modificarea Ordinului nr. 1639/2005, privind aprobarea Normelor procedurale interne, pentru organizarea şi desfăşurarea procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziţie publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a C.I.R.D.R.I. din 2 noiembrie 2005, publicate în M. Of. Partea I nr. 933/09 noiembrie 2005 şi a normelor procedurale interne;

- modificarea procedurii de selecţie de candidaturi în vederea atribuirii contractului cadru de reprezentare în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a C.I.R.D.R.I. din Washington D.C, invitaţia de participare la această procedură fiind publicată în partea a VI-a din M. Of. Partea I nr. 2128/10 noiembrie 2005;

- modificarea documentaţiei de încheiere a contractului-cadru de reprezentare a Curţii de Arbitraj Internaţionale a C.I.R.D.R.I.;

- a invitaţiei de participare publicată în partea a VI-a din M. Of. Partea nr. 2128 din 10 noiembrie 2005, invitaţie privitoare la procedura de selecţie de candidaturi în vederea atribuirii contractului - cadru de reprezentare în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Informaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii din Washington D.C.;

- în ceea ce priveşte cererea de suspendare, a solicitat admiterea acestei cereri şi pe cale de consecinţă, suspendarea Ordinului 1639/2005, precum şi a Normelor procedurale interne, până la pronunţarea unei soluţii pe fond.

În drept, cererea de suspendare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 14 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ.

Pârâtul M.F.P. a depus întâmpinare invocând pe cale de excepţie necompetenţa materială a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în ce priveşte soluţionarea capetelor principale de cerere nr. 5 şi 6 şi capetele de cerere subsidiare 3,4 şi 5 şi pe fondul pricinii respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Prin cererea precizatoare de la termenul de judecată de la 8 martie 2005, reclamantul şi-a restrâns acţiunea, în senul că a înţeles să solicite:

- suspendarea executării Normelor procedurale interne pentru organizarea şi desfăşurare procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziţie publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii public în faţa Curţii de Arbitraj Internaţional a C.I.R.D.R.I. şi pentru selectarea arbitrilor desemnaţi de partea română în proceduri arbitrare, aprobate prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1639 din 2 noiembrie 2005, publicat în M. Of. Partea 1 a nr. 933 din 09 noiembrie 2005;

- anularea Ordinului nr. 1639/2005 privind aprobarea Normelor procedurale interne pentru organizarea şi desfăşurarea procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziţie publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii public în faţa Curţii de Arbitraj a C.I.R.D.R.I. şi pentru selectarea arbitrilor desemnaţi de partea română în proceduri arbitrare, din 2 noiembrie 2005, publicat în M. Of., Partea I nr. 933 din 09 noiembrie 2005 şi a acestor norme;

- în subsidiar a solicitat modificarea Ordinului nr. 1639/2005, privind aprobarea Normelor procedurale interne, pentru organizarea şi desfăşurarea procedurilor de încheiere a contractului-cadru de achiziţie publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a C.I.R.D.R.I. din 2 noiembrie 2005, publicate în M. Of. Partea I nr. 933 din 09 noiembrie 2005 şi a normelor procedurale interne.

În raport de precizarea acţiunii, excepţia privind competenţa materială a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cu privire la capetele de cerere principale şi subsidiare precizate a rămas fără obiect.

Motivându-şi cererea reclamantul a susţinut în esenţă că procedura instituită prin normele metodologice atacate încalcă dispoziţiile OUG nr. 60/2001, instituie un caracter discriminatoriu atât sub aspectul restricţionării accesului la procedura de selecţie doar pentru societăţile civile de avocaţi cât şi asupra termenului nerezonabil de 7 zile necesar elaborării ofertei.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 850 din 21 martie 2008 a respins acţiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel a reţinut următoarele:

M.E.F. a fost mandatat conform dispoziţiilor art. 2 din OUG nr. 126/2005 pentru reprezentarea României şi a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a C.I.R.D.R.I., pentru selectarea, în vederea formulării apărării mai multor societăţi profesionale civile de avocaţi din România sau din străinătate, specializate în litigii internaţionale, prin procedura stabilita prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

Prin urmare, Ordinul nr. 1639/2005 din 02 noiembrie 2005 a fost dat în aplicarea legii, şi reglementează o procedură specială de selecţie instituită de legea specială, creată pentru situaţiile surprinse de OUG nr. 126/2005 privind mandatarea M.E.F., astfel încât raportarea la prevederile OUG nr. 60/2001 se face numai în contextul respectării principiilor consacrate în acest act normativ.

Termenul de 7 zile necesar elaborării ofertei de la data publicării invitaţiei de participare, care face obiectul criticilor din petitul acţiunii, a fost dat avându-se în vedere anumite aprecieri care au fost expuse de pârât şi care vizau apărarea interesului general, cu atât mai mult cu cât termenul avut la dispoziţie este unul scurt şi care trebuie valorificat astfel încât la termenul acordat la Curtea de Arbitraj Internaţionale a C.I.R.D.R.I., interesele Statului Român să poată fi apărate, aspect pentru care apreciem că interesul general vizat prezintă mai multă importanţă decât interesul manifestat de o singură persoană.

Referitor la cerinţa specializării, în considerarea specificului activităţii de reprezentare în faţa C.I.R.D.R.I., statul stabileşte criterii riguroase de selecţie, tocmai pentru asigurarea în condiţii de maximă eficienţă a acestui serviciu, iar în privinţa cunoaşterii limbii engleze este de natura evidenţei că, date fiind circumstanţele în care se derulează procesul, apare necesitatea raportării la un astfel de criteriu.

Şi cerinţa dovedirii cunoştinţelor de drept internaţional public şi de drept al comerţului internaţional prin documente de formare academică, recunoscute, derivă din chiar conţinutul art. 2 din OUG nr. 126/2005 care face trimitere la societăţi profesionale civile de avocaţi specializate în litigii internaţionale, ceea ce presupune aprofundarea cunoştinţelor în acest domeniu, fiind în egală măsură relevanţa şi experienţa dobândită în litigii de acest gen.

S-a mai reţinut că, în cuprinsul Ordinului atacat au fost prevăzute atât criteriile de selecţie, cât şi punctajele aplicabile în raport de îndeplinirea criteriilor, îndeplinirea acestora din urmă fiind de natură a permite selectarea impusă de normele legale care vizează societăţile de avocatură specializate în litigii internaţionale.

Împotriva sentinţei civile nr. 850 din 21 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs în termenul legal reclamantul C.I. A.C.P., prin care s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi pe fond admiterea cererii şi constatarea cererii reclamantului ca fiind pe deplin întemeiată cu privire la interesul legitim generat de vătămarea produsă prin Ordinul nr. 1639/2006, precum şi anularea acestuia împreună cu normele procedurale interne pe care le cuprinde.

A învederat recurentul, prin motivele de recurs, că instanţa de fond nu a analizat obiectiv motivele acţiunii reclamantului găsind, pentru fiecare încălcare sau neregularitate săvârşită de autoritatea contractantă, omiţând să se pronunţe asupra elementelor arătate de reclamant care reliefau în mod clar desfăşurarea unei proceduri cu caracter discriminatoriu pentru o parte dintre ofertanţi.

Astfel, s-a relevat că, dincolo de faptul că termenul de 7 zile necesar elaborării ofertei nu îndeplineşte condiţiile legale prevăzute de OUG nr. 60/2001, acesta evident nu este un termen rezonabil pentru elaborarea unei oferte la nivelul de exigenţă şi de complexitate general, iar invocarea interesului general nu acoperă cu nimic insuficienţa termenului avându-se în vedere şi principiul constituţional al garantării liberei concurenţe.

Instanţa de fond, s-a precizat, invocă cu obstinaţie prevederile art. 8 punctul 2 din OUG nr. 60/2001, în prezent abrogat, dar omite să facă referire la prevederile aceluiaşi articol şi alineat teza 2 unde se menţionează că în oricare dintre cazuri autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică pe baza respectării principiilor prevăzute la art. 2, precum şi a prevederilor art. 37 referitoare la specificaţiile tehnice şi ale art. 78 referitoare la dosarul achiziţiei publice Aşadar, faptul că se va desfăşura o procedură specială, derogatorie într-o anumită măsură de la dispoziţiile OUG nr. 60/2001, nu atrage nerespectarea principiilor legiferate de legea generală şi a dispoziţiilor referitoare la dosarul achiziţiei publice şi la monitorizarea sistemului şi a întregii proceduri, iar faptul că instanţa a considerat termenul de 10 zile ca fiind de recomandare nu confirmă decât cele afirmate mai sus, găsindu-se o scuză pentru nerespectarea termenului şi nu constatându-se nerespectarea legii.

Instanţa de fond nu a ţinut seama că după publicarea în M. Of. a Ordinului nr. 1639/2005, reclamantul a depus la M.F.P. o plângere prin care s-a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, anularea acestui ordin întrucât acesta încălca în mod vădit principiile şi atribuţiile care stau la baza activităţii M.F.P., drepturile constituţionale garantate persoanelor, libera concurenţă statuată prin dispoziţiile legii speciale (Legea nr. 51/1995) şi interesul legitim, public şi privat. Răspunsul M.F.P. a fost dat prin adresa din 7 decembrie 2005 din care rezultă că în opinia M.F.P. nu se justifică anularea ordinului contestat.

Temeiul de drept al ordinului atacat în constituie OUG nr. 60/2001, privind achiziţiile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Totuşi, procedura descrisă în acest ordin nu corespunde în nici un fel condiţiilor specifice ale OUG nr. 60/20021 întrucât: procedura de selecţie intitulată „selecţie de candidaturi" nu se regăseşte în actul normativ invocat; termenul de depunere al ofertelor se situează sub limita minimă stabilită de ordonanţa de urgenţă; procedura „selecţiei de candidaturi" nu a beneficiat de o documentaţie care să fie pusă la dispoziţie de autoritatea contractantă; procedura „selecţiei de candidaturi" a avut loc fără ca ofertanţii să fie înştiinţaţi cu privire la data şi locul deschiderii ofertelor.

Pe de altă parte, s-a subliniat că deşi art. 6 al Normelor metodologice interne cuprinse în Ordinul nr. 1639/2005 se intitulează „evitarea situaţiilor de concurenţă neloială şi de conflict de interese", esenţa celorlalte dispoziţii cuprinse în art. 9 alin. (1) şi alin. (2) împiedică formarea unui mediu concurenţial aşa cum este acesta caracterizat prin Legea nr. 51/1995 privind profesia de avocat şi Legea nr. 21/1996 a concurenţei. Astfel, s-a arătat că procedura denumită „selecţie de candidaturi" restricţionează accesul la procedura de atribuire a contractului - cadru, limitându-l doar la o singură formă de exercitare a profesiei anume societatea civilă de avocaţi, face referire la „specializarea" ofertanţilor în litigii comerciale, instituţie necunoscută şi nevalidată ca atare în dreptul român, nu reprezintă o procedură reglementată de dispoziţiile OUG nr. 60/2001, nu stabileşte în mod clar algoritmul calcului punctajului aferent fiecărui criteriu de selectare şi de atribuire a contractului, cuprinde cerinţe lipsite de interes sau care limitează accesul profesioniştilor în drept, documentele care o guvernează stabilesc criterii discriminatorii pentru ofertanţi, documentele care o guvernează nu stabilesc criterii, un algoritm de calcul pentru acestea şi limite minime de selectare, care să corespundă necesităţilor autorităţii contractante, dar să respecte şi principiul liberei concurenţe, documentele care o guvernează stabilesc obligativitatea depunerii unei declaraţii pe propria răspundere privind inexistenţa situaţiilor de conflict de interese în legătură cu obiectul litigiilor care urmează a fi soluţionate prin arbitraj în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a C.I.R.D.R.I., documentele care o guvernează nu identifică în conţinut căile de atac puse la dispoziţia ofertanţilor şi regimul juridic al acestora, documentele care o guvernează nu nuanţează preţul contractului ce urmează a fi încheiat, în sensul stabilirii unui preţ şi pentru activitatea de consultanţă şi nu doar pentru cea de reprezentare, documentele care o guvernează nu includ termenele la care se deschid ofertele şi se hotărăşte asupra selectării ofertanţilor iar documentele care o guvernează nu identifică pentru ce perioadă este organizată procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică.

Recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor art. 1 din OUG nr. 126/2005 privind mandatarea M.F.P. pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a C.I.R.D.R.I., s-a stabilit că M.F.P., pe baza mandatului dat de conducătorul instituţiei publice citate în cauză, reprezintă instituţia publică sau România, după caz, în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a C.I.R.D.R.I., cu sediul la Washington D.C. Prin art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, având în mod evident un caracter derogator de la dispoziţiile cu caracter general ale OUG nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stipulat că în exercitarea mandatului acordat, M.F.P. va selecta, în vederea formulării apărării, mai multe societăţi profesionale civile de avocaţi din România sau din străinătate, specializate în litigii internaţionale, prin procedura stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice.

În executarea prevederilor art. 2 alin. (1) din OUG nr. 126/2005 a fost emis Ordinul M.F.P. nr. 1639/2005 pentru aprobarea Normelor procedurale interne, pentru organizarea şi desfăşurarea procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziţie publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a C.I.R.D.R.I., şi pentru selectarea arbitrilor desemnaţi de partea română în proceduri arbitrare. Acest ordin prevedea, în anexa nr. 1 Normele procedurale interne pentru organizarea şi desfăşurarea procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziţie publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale precizate, în partea de dispoziţii generale, că încheierea contractului cadru de reprezentare are la bază principiile enunţate la art. 2 din OUG nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Criticile formulate de reclamant prin acţiune şi reiterate prin recurs, referitoare la elementele de conţinut ale normelor procedurale interne de organizare şi desfăşurare a procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziţie publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a C.I.R.D.R.I., cum a reţinut şi instanţa de fond, nu sunt întemeiate, actul administrativ atacat fiind emis în aplicarea unei dispoziţii dintr-un act normativ cu forţă juridică superioară, respectiv în executarea prevederilor art. 2 alin. (1) din OUG nr. 126/2005.

Nu pot fi reţinute, într-adevăr, susţinerile reclamantului recurent în sensul că au fost nesocotite, cu prilejul emiterii actului administrativ atacat, dispoziţiile OUG nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât, pe de o parte, prevederile art. 2 alin. (1) din OUG nr. 126/2005, potrivit cu care „în exercitarea mandatului acordat, M.F.P. va selecta, în vederea formulării apărării, mai multe societăţi profesionale civile de avocaţi din România sau din străinătate, specializate în litigii internaţionale, prin procedura stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice", în virtutea caracterului lor special şi derogator de la dreptul comun, aveau prioritate în aplicare faţă de normele generale în materia achiziţiilor publice cuprinse în OUG nr. 60/2001. Pe de altă parte, erau incidente în cauză, deopotrivă, şi prevederile art. 8 alin. (2) lit. e)) din OUG nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora autoritatea contractantă nu are obligaţia de a aplica prevederile ordonanţei de urgenţă respective atunci când achiziţionează, printre altele, servicii juridice, precum şi prescripţiile art. 31 alin. (1) din HG nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a OUG nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, potrivit cărora atribuirea contractelor de achiziţie publică, pentru care nu este prevăzută obligaţia autorităţii contractante de a aplica prevederile ordonanţei, se realizează de regulă pe baza unor norme procedurale interne care trebuie să fie elaborate de fiecare autoritate contractantă şi care vor fi adaptate specificului contractelor ce urmează să fie atribuite.

Procedura de selecţie prin candidaturi prevăzută de Normele procedurale interne aprobate prin Ordinul M.F.P. nr. 1639/2005 respecta principiile care trebuiau aşezate la baza atribuirii oricărui contract de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 din OUG nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare. În acelaşi timp, prin procedura de selecţie de candidaturi, astfel cum a fost aceasta reglementată prin ordinul ministerial evocat, au fost create premisele pentru asigurarea atribuirii contractului de achiziţie publică de servicii juridice de avocatură pe baza respectării unor criterii de natură economică şi, în mod esenţial, prin utilizarea unui sistem concurenţial, adaptat în mod necesar la specificul achiziţiei în discuţie.

În raport de cele mai sus arătate, concluzia care se impune este aceea că motivele de recurs invocate în cauză sunt neîntemeiate şi că sentinţa atacată este legală şi temeinică, împrejurare faţă de care se va dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurentul reclamant C.I. A.C.P. împotriva sentinţei civile nr. 850 din 21 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul C.I. A.C.P. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 850 din 21 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 octombrie 2008.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3652/2008. Contencios