ICCJ. Decizia nr. 3972/2008. Contencios. Anulare hotarare emisa Comisia de Supraveghere a Asigurărilor(L32/2000). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N IA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3972/2008
Dosar nr. 8441/2/2007
Şedinţa publică din 7 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3117 din 4 decembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, a fost anulată ca netimbrată acţiunea formulată de reclamanta SC A.T.A. SA Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta C.S.A. în calitate de Administrator al Fondului de Garantare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamanta nu a achitat taxa de timbru legal stabilită potrivit Legii nr. 146/1997, situaţie în care devine incidenţă sancţiunea prevăzută de art. 20 alin. (3) din acelaşi act normativ.
De asemenea, la acelaşi termen de judecată, prima instanţă a respins cererea de amânare în vederea angajării unui apărător formulată de reclamantă, apreciind, pe de o parte, că cererea nu a fost temeinic motivată, iar, pe de altă parte, că procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar termenul a fost permisiv pentru angajarea din timp a unui apărător.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs SC A.T.A. SA Bucureşti, criticând hotărârea pronunţată prin prisma motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 şi art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, a susţinut recurenta, hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Se precizează că prin plângerea cu care a fost sesizată instanţa, a fost indicat un sediu ales, iar, cu toate acestea, citarea societăţii nu s-a realizat la sediul ales, ci la sediul social.
În atare condiţii, apreciază recurenta, procedura de citare cu societatea reclamantă a fost nelegal îndeplinită pentru termenul din data de 19 februarie 2009.
Totodată, a mai arătat reclamanta, citaţia a fost înmânată cu mai puţin de 15 zile înainte primului termen de judecată, deci cu încălcarea art. 1141 alin. (3) C. proc. civ.
Pe de altă parte, la data de 19 februarie 2008, taxa de timbru datorată era deja achitată, însă, neavând cunoştinţă de termen datorită greşitei citări, societatea nu a fost în măsură să depună la dosarul cauzei dovada în acest sens.
Mai precizează recurenta ca pentru termenul de judecată la care prima instanţă a pronunţat hotărârea atacată, societatea înregistrase la dosar şi o cerere de amânare pentru angajarea unui apărător, instanţa respingând această cerere fără a face însă aplicarea art. 156 alin. (2) C. proc. civ.
Intimata-pârâtă C.S.A., departamentul fond de garantare, a depus la dosarul cauzei întâmpinare susţinând, în esenţă, că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., întrucât reclamanta a procedat la alegerea de domiciliu fără a indica şi numele persoanei însărcinate cu primirea actelor de procedură, situaţie în care, potrivit art. 93 C. proc. civ., comunicarea se realizează la domiciliul părţii.
Intimata-pârâtă a mai opinat că în speţă nu există o vătămare, atâta vreme cât reclamanta a fost citată potrivit art. 89 C. proc. civ., i s-a pus în vedere obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru şi a avut cunoştinţă de termenul de judecată.
Totodată, cererea de amânare depusă de reclamantă la dosarul cauzei a fost semnată de SCA C.&C., fapt ce dovedeşte că între reclamantă şi societatea de avocatură exista deja un contract de asistenţă.
În ce priveşte susţinerea recurentei relativă la art. 114 1 alin. (3) C. proc. civ., intimata-pârâtă apreciază că textul de lege nu este aplicabil, întrucât acesta instituie o regulă procedurală în favoarea pârâtului, or, poziţia procesuală a recurentei în dosarul de fond a fost aceea de reclamantă.
Opinează intimata-pârâtă că reclamanta avea cunoştinţă de termenul de judecată întrucât la dosarul cauzei a fost depusă o cerere de amânare, astfel încât, fără justificare, aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia de timbrare, obligaţie personală ce trebuia îndeplinită anticipat.
Analizând hotărârea atacată, fată de motivele de recurs formulate, de probele administrate şi prin prisma prevederilor legale incidente, incluzând art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este incident în cauză motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., vizând încălcarea de către instanţă a formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Reţinând aşadar că recursul este fondat, în sensul şi pentru consideratiunile în continuare arătate, Înalta Curte, ca o consecinţă a admiterii acestuia, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Astfel, prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A.T.A. SA Bucureşti a procedat la alegerea de domiciliu, indicând în acest sens sediul SCA C.&C.
În conformitate cu prevederile art. 93 C. proc. civ., atâta vreme cât partea nu revine asupra alegerii de domiciliu, comunicarea actelor de procedură se realizează la domiciliul ales.
Susţinerea intimatei în sensul neindicării persoanei de contact şi, ca atare, a regularităţii citării la sediul social prin prisma art. 93 C. proc. civ., nu poate fi reţinută, întrucât reclamanta a înţeles să îşi aleagă domiciliul la sediul unei societăţi de avocaţi, astfel încât angajaţii însărcinaţi cu primirea corespondenţei din cadrul acestei societăţi, sunt, în mod evident, persoanele mandatate în acest scop.
De asemenea, Înalta Curte urmează a îndepărta susţinerile relative la inexistenta unei vătămări, constatând că acţiunea formulată a fost soluţionată în sensul anulării ca netimbrată la primul termen de judecată, în condiţiile în care reclamanta nu a fost citată la domiciliul ales cu menţiunea de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru şi timbrul judiciar, iar, prin cererea depusă la instanţă în data de 15 februarie 2008, aceasta a solicitat acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, determinarea cuantumului taxei judiciare de timbru se face de către instanţa de judecată, iar conform art. 29 alin. (2) din Normele metodologice pentru aplicarea legii, prestatorul serviciului taxabil este obligat să comunice în scris plătitorului cuantumul taxei judiciare de timbru.
Or, reclamanta nu a fost citată cu menţiunea timbrării la domiciliul ales, astfel încât nu se poate reţine comunicarea către aceasta a obligaţiei de timbrare şi a cuantumului taxei judiciare datorate.
Reţinând aşadar că potrivit textelor de lege sus-arătate şi pentru respectarea principiilor generale ce guvernează procesul civil, prin necitarea reclamantei la domiciliul ales cu menţiunea timbrării, au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, admiţând recursul de faţă, în temeiul art. 304 pct. 5 va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC A.T.A. SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 510 din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2006/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3974/2008. Contencios → |
|---|
