ICCJ. Decizia nr. 3988/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3988/2008
Dosar nr. 375/59/2008
Şedinţa publică din 7 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara reclamanta L.A. a chemat în judecată pe pârâta C.J.P. Timiş, contestând răspunsul negativ la cererea prin care a solicitat acordarea drepturilor prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 180/2000.
În motivarea contestaţiei, reclamanta a arătat că refuzul de a i se acorda drepturile prevăzute de lege este nejustificat, pentru că familia sa a fost strămutată din Bulgaria în România, în luna septembrie a anului 1940.
Prin sentinţa civila nr. 133 din 20 mai 2008 â Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă acţiunea formulată ca tardivă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin Hotărârea nr. 4347 din 16 decembrie 2002 pârâta a respins cererea reclamantei pentru acordarea drepturilor prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, reclamanta primind Hotărârea la data de 6 ianuarie 2003.
Astfel, în raport cu data introducerii acţiunii, respectiv 22 aprilie 2008 şi cu termenul prevăzut de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000, prima instanţă a apreciat că acţiunea reclamantei este tardivă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs L.A., criticând soluţia pronunţată pentru netemeinicie si nelegalitate, susţinând, în esenţă, că, într-adevăr, prima sa cerere adresată pârâtei a fost soluţionată prin hotărârea ce i-a fost comunicată la data de 6 ianuarie 2003, dar, cererea pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea 189/2000 înregistrată la autoritatea pârâtă la data de 26 martie 2008, a fost formulată ca urmare a publicării HG nr. 287/2008, act normativ prin care, apreciază recurenta, a fost practic repusă în termen pentru a depune o nouă cerere.
Mai precizează recurenta că această nouă cerere a fost depusă la data de 26 martie 2008, răspunsul negativ al pârâtei primindu-l la 10 aprilie 2008, astfel încât, în raport cu data formulării contestaţiei, respectiv 22 aprilie 2008, termenul prevăzut de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/ 2000 a fost respectat.
În atare condiţii recurenta a solicitat casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, analizând motivele invocate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, constatată fondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează.
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (4) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva hotărârii de soluţionare a cererilor privind stabilirea drepturilor prevăzute de acest act normativ, persoana interesată poate formula contestaţie la Curtea de Apel, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit legii contenciosului administrativ.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data de 22 aprilie 2008, reclamanta L.A. a contestat răspunsul C.J.P. Timiş înregistrat la această autoritate sub nr. 5718 din 10 aprilie 2008.
Reclamanta a solicitat acordarea drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, opinând că se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 1 lit. c) din acest act normativ.
Aşadar, obiectul acţiunii introductive nu îl constituie Hotărârea nr. 4347 din 16 decembrie 2002 emisă de pârâtă, hotărâre comunicată reclamantei la data de 6 ianuarie 2003.
Înalta Curte apreciază că nu se poate reţine tardivitatea acţiunii formulate în raport cu data comunicării hotărârii emise de pârâtă, respectiv 6 ianuarie 2003, în condiţiile în care reclamanta nu a înţeles să promoveze calea de atac prevăzută de art. 7 alin. (4) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva acestei hotărâri.
Pentru considerentele arătate, se constată că instanţa a soluţionat litigiul fără a intra în cercetarea fondului, astfel încât, în vederea respectării principiului celor două grade de jurisdicţie, în temeiul art. 312 alin. (2) şi (5) C. proc. civ., urmează a se admite recursul şi casa sentinţa atacată cu trimiterea spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de L.A. împotriva sentinţei civile nr. 133 din 20 mai 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3987/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3994/2008. Contencios → |
|---|
