ICCJ. Decizia nr. 403/2008. Contencios. Anulare proces verbal de contravenţie. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 403/2008
Dosar nr. 492/103/2007
Şedinţa publică de la 1 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 27 septembrie 2006, petentul N.N. a formulat plângere împotriva proceselor-verbale de contravenţie din 19 octombrie 2003 şi din 19 noiembrie 2003, încheiate de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ - Poliţia Zărneşti, prin care i s-au aplicat amenzile de 2.000 RON şi respectiv 100 RON, invocând nelegalitatea şi netemeinicia acestora şi solicitând anularea lor, precum şi exonerarea sa de plata amenzilor contravenţionale.
Totodată, N.N. a arătat că a luat cunoştinţă de existenţa acestor procese-verbale abia la data de 06 septembrie 2006 în urma primirii somaţiei de la A.N.A.F. - A.F.P. Roznov.
Judecătoria Piatra Neamţ, prin sentinţa civilă nr. 4282 din 20 noiembrie 2006, a admis excepţia tardivităţii plângerii, invocată din oficiu, şi a respins plângerea contravenţională ca tardiv introdusă, luând ca dată de referinţă a calculului termenului prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, data de 06 septembrie 2006.
Această sentinţă a fost menţinută ca legală şi temeinică, de Tribunalul Neamţ, secţia comercială şi de contencios administrativ, care, prin decizia civilă nr. 121 RCA din 12 martie 2007, a respins ca nefondat recursul declarat de N.N. împotriva respectivei sentinţe.
Prin decizia civilă nr. 96 din 13 septembrie 2007, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca inadmisibil apelul declarat de N.N. împotriva deciziei civile nr. 121 RCA din 12 martie 2007 pronunţată de Tribunalul Neamţ, reţinând, în esenţă, că împotriva acestei din urmă decizii, care are caracter irevocabil, nu mai este admisibilă calea de atac a apelului.
Şi împotriva deciziei nr. 96/2007 a Curţii de Apel Bacău, N.N. a formulat recurs, fără însă a structura motivele de recurs potrivit dispoziţiilor art. 3021 şi 304 C. proc. civ. coroborate cu cele ale O.G. nr. 2/2001 şi ale Legii contenciosului administrativ.
În dezvoltarea motivelor de recurs pe lângă reiterarea motivelor plângerii, se susţine că în mod greşit au reţinut instanţele tardivitatea formulării plângerii contravenţionale, luând în mod greşit ca dată de referinţă pentru calculul termenului legal de contestare a proceselor-verbale data de 06 septembrie 2006 când a primit somaţia, conform menţiunilor de pe plicul A.F.P. Roznov.
Examinând cauza în raport cu toate criticile aduse soluţiei atacate, cu probele şi apărările formulate, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 721 C. proc. civ., dispoziţiile acestui Cod alcătuiesc procedura de drept comun în materie civilă şi comercială, dar ele se aplică şi în materiile prevăzute de alte legi în măsura în care acestea nu cuprind dispoziţii potrivnice.
Totodată, Înalta Curte constată că, astfel cum corect s-a reţinut şi în decizia atacată, potrivit art. 34 alin. (2) teza I din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea contravenţională poate fi atacată cu recurs (iar nu cu apel) în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a Tribunalului.
În cauză, Înalta Curte constată că N.N. a exercitat calea legală a recursului care a fost soluţionată prin decizia civilă nr. 121 RCA din 12 martie 2007 a Tribunalului Neamţ, secţia comercială şi contencios administrativ, fiind inadmisibilă calea ulterioară a apelului, astfel cum corect a reţinut Curtea de Apel Bacău.
De asemenea, respingând apelul ca inadmisibil, în mod corect instanţa nu a mai analizat aspectele legate de tardivitatea plângerii contravenţionale.
Prin urmare, constatând că decizia atacată este legală şi temeinică, se va respinge recursul declarat în cauză, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.N. împotriva deciziei civile nr. 96 din 13 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 402/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 404/2008. Contencios. Anulare act... → |
---|