ICCJ. Decizia nr. 4831/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4831/2008
Dosar nr. 8241/2/200.
Şedinţa publică din 22 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul L.M. a chemat în judecată Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi pe Brătianu Constantin, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâţii să dispună anularea Ordinului M.E.C. nr. 5656 din 12 decembrie 2005, anexa 1 poz.5 care priveşte neconfirmarea reclamantului în postul de profesor universitar, poz.22 din statul de funcţii al catedrei de matematică a Universităţii Spiru Haret.
De asemenea, a mai solicitat şi obligarea conducătorului autorităţii pârâte să emită ordinul de confirmare a reclamantului pe postul de profesor universitar poziţia 22, Algebră la Facultatea de Matematică Informatică a Universităţii Spiru Haret, precum şi obligarea în solidar a pârâţilor la plata de despăgubiri materiale, reprezentând salariul de profesor cuvenit ca urmare a emiterii deciziei de numire ca profesor universitar, şi despăgubiri morale în valoare de 5000 RON, pentru fiecare semestru al anului universitar, până la închiderea litigiului.
Totodată, reclamantul a solicitat şi sancţionarea autorităţii pârâte cu penalităţi pentru fiecare zi de întârziere în caz de neaplicare a dispoziţiilor prezentei hotărâri.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1338 din 23 aprilie2008 a admis excepţia lipsei procedurii administrative prealabile, respingând ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamant.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că reclamantul nu putea îndeplini procedura administrativă prealabilă cu contestaţia nr. 18148 din 2 august 2005 pentru motivul că aceasta este anterioară emiterii O.M.E.C. 5656 din 12 decembrie 2005.
Împrejurarea că reclamantul a luat cunoştinţă de acest ordin la data de 26 mai 2006, nu conduce la altă concluzie câtă vreme nici după această dată nu s-a contestat pe cale administrativă ordinul nr. 5656/2005.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs reclamantul L.M.
Invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 1, 5, 7, 8 şi 9 precum şi dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., recurentul a arătat că soluţia formulată de Curtea de Apel Bucureşti este greşită, fiind rezultatul încălcării flagrante a art. 7 din Legea nr. 554/2004, al ignorării înţelesului exact al sintagmei „de la data comunicării actului" la care se raportează formularea plângerii administrative prealabile şi al probatoriului greşit interpretat de instanţă în verificarea apărărilor constante pe care recurentul-reclamant le-a opus excepţiei de inadmisibilitate a acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, invocată de intimatul-pârât Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
A mai subliniat recurentul că obligaţiei persoanei vătămate de a ataca, în termen legal, pe cale administrativă, un act, îi corespunde obligaţia corelativă a autorităţii de a comunica acel act, ceea ce în cauză nu se regăseşte. Mai mult, în lipsa unei comunicări şi fără o argumentare clară instanţa a înlăturat şi caracterul de plângere prealabilă al adresei nr. 16103 din 3 martie 2006 adresată de către recurent ministrului de resort şi care viza nemulţumirea faţă de neacordarea titlului de profesor universitar.
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurent, în raport de dispoziţiile Legii contenciosului administrativ şi de actele existente la dosar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că recursul este întemeiat şi că sunt incidente dispoziţiile art. 312 alin. (5) C. proc. civ. pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin acţiunea înregistrată la instanţa de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti la data de 1 septembrie 2006, reclamantul L.M. a solicitat anularea Ordinului nr. 5656 din 12 decembrie 2005 emis de ministrul educaţiei şi cercetării şi a anexei la acest ordin în privinţa poziţiei nr. 5, act care priveşte neconfirmarea reclamantului în postul de profesor universitar la Universitatea „Spiru Haret", precum şi obligarea autorităţii pârâte Ministerul Educaţiei şi Cercetării (M.E.C.) să emită ordinul de confirmare pe postul de profesor universitar la Catedra de Matematică – Facultatea de Matematică, Informatică a Universităţii „Spiru Haret".
La data de 24 ianuarie 2007 (fila 71 dosar fond) pârâtul M.E.C. a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile faţă de prevederile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.
Iniţial, apărările reclamantului la excepţia în discuţie au constat în trimiterea la memoriul adresat autorităţii emitente la data de 29 iulie 2005 (înregistrat la 2 august 2005), deci anterior emiterii actului administrativ contestat, însă prin notele de şedinţă din 14 martie 2007 se reiterează susţinerea făcută de altfel chiar în cuprinsul acţiunii, că actul în litigiu nu i-a fost comunicat nici până la acel moment. În aceleaşi note, reclamantul arată că a luat cunoştinţă de existenţa Ordinului M.E.C. nr. 5656 din 12 decembrie 2005 cu ocazia unei alte judecăţi ce face obiectul dosarului nr. 35638/2/2005 aflat pe rolul Secţiei a VIII-a a Curţii de Apel Bucureşti.
Această apărare a reclamantului care vizează necomunicarea actului contestat a fost adusă la cunoştinţa pârâtului aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la 25 aprilie 2007 ( fila 108 dosar fond).
Procedura prealabilă în materia contenciosului administrativ este reglementată prin art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Astfel, potrivit acestei norme: „ înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".
Termenul de formulare a plângerii administrative curge în mod evident de la comunicarea actului, textul citat nelăsând loc vreunei alte interpretări nici în varianta legii în vigoare la 1 septembrie 2006 (data introducerii acţiunii) şi nici în cea existentă la momentul pronunţării sentinţei recurate.
Pentru acest motiv, este greşit raţionamentul judecătorilor fondului legat de momentul la care reclamantul a luat cunoştinţă de existenţa şi conţinutul actului, respectiv 26 mai 2006, acesta nefiind relevant din punct de vedere legal, în cadrul procesual arătat.
O astfel de discuţie ar fi fost, eventual, posibilă în situaţia în care contestatorul ar fi fost un terţ faţă de actul administrativ, or, în cauză reclamantul este chiar unul dintre destinatarii Ordinului M.E.C. din 12 decembrie 2005.
Pe această problemă atât doctrina cât şi jurisprudenţa s-au pronunţat constant în sensul că elementul de referinţă pentru calcularea termenului de 30 de zile [stipulat de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004] este cel al comunicării actului administrativ.
Este de observat că deşi instanţa a procedat corect, demarând o verificare pe aspectul comunicării actului (încheierea din 25 aprilie 2007), nu a finalizat aceste demersuri şi nu a solicitat emitentului actului să facă dovada comunicării printr-un act/borderou sau alt înscris.
De altfel, întrucât nici faza judecăţii recursului autoritatea emitentă nu a adus vreo dovadă în acest sens, concluzia care se desprinde este aceea a necomunicării actului administrativ, deci implicit a încălcării dispoziţiilor legale arătate mai înainte.
În acest context probator şi legal, dezlegarea dată excepţiei inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile este eronată şi cum instanţa nu a intrat în cercetarea fondului, în urma admiterii recursului se va casa sentinţa atacată şi se va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, în respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de L.M. împotriva sentinţei civile nr. 1338 din 23 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4830/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4832/2008. Contencios → |
|---|
