ICCJ. Decizia nr. 995/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 995/2008
Dosar nr. 9904/2/2006
Şedinţa publică din 12 martie 2008
Asupra recursului de fata,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti la 31 mai 2007, C.F. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 831 din 21 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, solicitând admiterea recursului şi modificarea hotărârii atacate, în fond admiterea cererii sale de anularea Hotărârii nr. 5 din 5 ianuarie 2006 a C.S.M.
În motivarea recursului, petentul a susţinut că în mod greşit instanţa de fond nu s-a pronunţat pe capătul de cerere privind obligarea intimatului - pârât C.S.M. - de a comunica copia referatului inspectorului care a întocmit Raportul de verificare a aspectelor ce au dus la concluzia că, nu îndeplineşte „condiţia unei bune reputaţii" pentru a fi primit în parchet, fără examen.
A mai susţinut recurentul că menţiunea din referatul în discuţie în sensul că în 1975 a fost eliberat din funcţie din motive de indisciplină şi de nepregătire profesională este mincinoasă „de vreme ce legislaţia din 1975 excludea concomitenţa acestor motive".
Mai mult, a susţinut recurentul motivele pentru care a fost eliberat din funcţie, privesc o apreciere făcută în urmă cu 30 de ani, apreciere care era într-o etapă socială cu un anumit regim politic.
A mai susţinut recurentul că instanţa de fond nu a avut rol activ atunci când a omis să pună în vedere C.S.M. să depună actele ce le-a avut în vedereîn emiterea hotărârii atacate.
În faţa Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie nu s-au administrat probe noi cu înscrisuri, utile, concludente şi pertinente cauzei.
Din ansamblul probelor cauzei, faţă de motivele de recurs invocate, de Hotărârea nr. 5 din 5 ianuarie 2006 a Secţiei procurori din cadrul C.S.M. şi sentinţa instanţei de fond Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată următoarele:
La 21 martie 2007 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa nr. 831 prin care s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul C.F. în contradictoriu cu C.S.M. - secţia procurori.
S-a reţinutde instanţa de fond că prin Hotărârea nr. 5 din 5 ianuarie 2006, secţia pentru procurori din cadrul C.S.M., s-a constatat că reclamantul nu îndeplineşte condiţia unei bune reputaţii, prevăzute de art. 12 din Legea nr. 303/2004 pentru a fi primit ca procuror, fără concurs, într-una din unităţile de parchet de pe lângă Judecătoria Corabia, Balş, sau în cadrul oricărei unităţi din raza Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti
Instanţa de fond, a reţinut că din procesul - verbal întocmit de Inspectorul judiciar din C.S.M., pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor art. 44 lit. g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.M. şi a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) şi (3) din Regulamentul privind procedura de numire în funcţiile de judecător şi procuror, fără concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 481 din 19 octombrie 2005 de C.S.M. rezultă date despre petent potrivit notei din 16 mai 2005. Astfel recurentul - reclamant numit procuror la fosta Procuratură Locală Caracal la 7 iunie 1975 a fost eliberat din funcţie pentru abateri disciplinare caracterizate prin imoralitate şi pregătire profesională necorespunzătoare.
S-a mai reţinut de instanţa de fond că prin adresa din 6 iulie 2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a avizat nefavorabil cererea formulată de reclamant de primire în parchet fără examen avându-se în vedere şi împrejurarea că la data respectivă se efectuau acte de urmărire penală faţă de reclamant,în Dosarul nr. 582/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt pentru infracţiunile prevăzute de art. 184 alin. (1) şi (3) şi art. 81, OUG nr. 195/2002.
S-a mai reţinut de instanţă că reclamantul nu a produs dovezi contrare celor reţinute în procesul verbal încheiat de inspecţia judiciară.
Recursul declarat este neîntemeiat şi va fi respins conform art. 312 C. proc. civ., întrucât hotărârea nr. 5 din 5 ianuarie 2006 a Secţiei pentru procurori din cadrul C.S.M., este legală, aşa cum a reţinut şi Curtea de Apel Bucureşti prin hotărârea atacată în cauză.
Aşa cum rezultă din procesul - verbal din 23 octombrie 2006 întocmit de procurorul C.P. – inspector în cadrul C.S.M. - inspecţia judiciară fila 42 dosar I.C.C.J., (deci, în cursul judecăţii s-a îndeplinit şi cererea petentului de a lua cunoştinţă de acest proces - verbal), petentul C.I.F., avocat în cadrul Baroului Olt, a solicitat numirea în magistratură la 12 aprilie 2005 procuror fără concurs. Mai rezultă că domnul C.I.F. a fost numit procuror la 27 mai 1969 la fosta Procuratură locală Caracal, iar la 7 iunie 1975 a fost eliberat din funcţie pentru abateri disciplinare caracterizate prin imoralitate şi pregătire profesională necorespunzătoare. Mai mult se face precizarea că la dosarul profesional al candidatului există mai multe sesizări şi memorii privind conduita magistratului.
Din aceste date rezultă că nu se poate aprecia conduita petentului ca o „bună reputaţie", indiferent de regimul politic în care aprecierea a fost făcută.
Menţiunea de imoralitate făcută de nota din 16 mai 2005 nu este concretizată privind relaţia petentului cu femeia ce i-a devenit apoi soţie cum susţine recurentul, nefiind date în acest sens.
Noţiunea de moralitate este complexă, mai ales în cazul unui magistrat şi este relevant că în notă se face menţiunea existenţei de memorii şi sesizări (la dosarul profesional al petentului) cu privire la conduita petentului.
Pe de altă parte s-a făcut menţiunea în procesul - verbal privind petentul că acesta avea pregătire profesională necorespunzătoare împrejurare relevantă cauzei.
Aşa fiind votul secret al Secţiei de procurori din cadrul C.S.M. de a respinge cererea petentului de a fi primit ca procuror fără concurs nu reprezintă un abuz de drept administrativ.
Mai este de reţinut că neacordarea avizului de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova nu poate fi considerat un abuz de drept administrativ cât timp rezoluţia de scoatere de sub urmărire penală este din 21 noiembrie 2005 (pentru vătămare corporală din culpă) deci ulterioară neavizării de parchet – cererii petentului.
Aşa fiind se constată că în mod corect instanţa de fond a stabilit că hotărârea C.S.M. atacată de petiţionar, este legală şi nu este susceptibilă de anulare în condiţiile Legii nr. 554/2004 astfel încât recursul va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.F. împotriva sentinţei civile nr. 831 din 21 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 994/2008. Contencios. Ordonanţă... | ICCJ. Decizia nr. 1929/2008. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
